Sâmbăta Morților, cunoscută în popor și ca „Moșii de Iarnă”, reprezintă una dintre cele mai importante zile de pomenire a celor adormiți din calendarul creștin-ortodox. În anul 2026, aceasta va fi marcată pe 14 februarie, în sâmbăta premergătoare începerii Postului Paștelui. Tradiția, veche de secole, continuă să fie respectată în întreaga țară, atât în mediul urban, cât și în cel rural, deși persistă discuții legate de numărul farfuriilor care trebuie date de pomană.

Biserica Sf Nicolae – Comana de Jos

Slujbe speciale în toate bisericile ortodoxe

În dimineața zilei de Moșii de Iarnă, bisericile oficiază slujbe dedicate pomenirii celor trecuți la cele veșnice. Programul liturgic începe cu Utrenia, continuă cu Sfânta Liturghie, iar apoi are loc Parastasul, momentul în care preoții citesc pomelnicele și binecuvântează darurile aduse de credincioși.

Preoții subliniază că aceste daruri nu sunt simple obiecte materiale, ci „expresii ale credinței și iubirii pentru cei plecați dintre noi”. Prin rugăciune și milostenie, cei vii cer odihna sufletelor adormiților și își arată recunoștința față de cei care le-au fost aproape. Totodată, gestul menține o legătură simbolică între generații și între lumea văzută și cea nevăzută.

Ce se duce la biserică de Sâmbăta Morților

Credincioșii vin la slujbă cu coșuri pregătite cu grijă. Deși obiceiurile diferă de la o zonă la alta, există elemente comune în aproape toată țara.

În coș se regăsesc:

• colivă, simbol al învierii,

• vin, care amintește de jertfa euharistică,

• lumânare, simbol al luminii credinței,

• prescură, adesea în formă de cruce,

• pomelnicul cu numele celor adormiți.

După slujbă, darurile sunt împărțite oamenilor, conform tradiției.

Câte farfurii se dau de pomană

Pe lângă coșul adus la biserică, credincioșii pregătesc pachete sau farfurii de pomană, pe care le oferă vecinilor, oamenilor nevoiași sau altor membri ai comunității. Tradiția spune că acestea se dau în număr impar, cel mai des cinci, șapte sau nouă.

În pachete se pun:

• mere,

• covrigi,

• pâine,

• dulciuri,

• băuturi,

• iar în unele zone, preparate gătite precum sarmale, plăcintă cu brânză sau orez cu lapte.

În anumite regiuni, se adaugă și un bănuț, considerat simbol al belșugului. La oferirea pomanei, oamenii rostesc tradiționalul „Dumnezeu să primească” sau „Să fie primit”.

„Sâmbăta Piftiilor”, un obicei încă viu

Un obicei foarte răspândit, mai ales în mediul rural, este împărțirea piftiilor, motiv pentru care ziua este cunoscută și ca „Sâmbăta Piftiilor”. Deși este un preparat rece, piftia este considerată hrană simbolică pentru sufletele celor pomeniți.