Două hârtii întârzie un şantier de 5 milioane de euro. Actele se vor obţine, susţine primarul Sucaciu


Un certificat de descărcare de sarcină arheologică şi un aviz de la pompieri sunt ultimele două documente care mai amână deschiderea şantierului de la Cetatea Făgăraş. Actele se vor obţine, garantează primarul Sucaciu, iar apoi urmează doi ani de lucrări, la capătul cărora se vor fi cheltuit 5 milioane de euro din fonduri europene.

Primar Gheorghe Sucaciu

În august 2019 Primăria Făgăraş trebuia să primească un aviz de la Ministerul Culturii, după care ar fi urmat obţinerea acordului ISU Braşov, iar la ora aceasta Cetatea ar fi fost deja în şantier. Comisia ministerială de la Ministerul Culturii care eliberează avizele nu s-a întrunit, însă, în august, o parte din membrii ei fiind în vacanţă. Drept urmare, eliberarea actului cu pricina s-a amânat pentru septembrie, dată la care i s-a pus în vedere Primăriei Făgăraş să mai obţină în plus şi un certificat de descărcare de sarcină arheologică.

,,Avizul Ministerului Culturii este condiţionat de obţinerea acestui certificat de descărcare de sarcină arheologică de la Comisia Naţională de Arheologie. Îl vom obţine şi pe acesta, apoi vom merge la ISU Braşov să luăm şi de acolo un ultim aviz, pentru care am fost şi am discutat deja, iar apoi sper că putem începe în sfârşit lucrările. Suma care se va cheltui pentru restaurarea Cetăţii Făgăraş este de 5 milioane de euro. Aceşti bani provin din fonduri europene”, a explicat primarul Gheorghe Sucaciu.

Potrivit legii, certificatul de descărcare de sarcină arheologică este obligatoriu pentru lucrări de construire sau de desfiinţare care urmează să se efectueze în perimetrele siturilor arheologice înscrise în Lista Monumentelor Istorice şi în zonele de protecţie ale acestora, precum şi pentru lucrările de restaurare parţială sau totală a monumentelor istorice.

Cum va fi restaurată Cetatea

Nu mai este mult până când monumentul simbol al Făgăraşului îmbracă haine de şantier. Un şantier de amploare, poate cel mai mare de până acum şi, totdată, cel mai scump. Primarul speră ca lucrările să debuteze după trecerea iernii.

dr. Băjenaru Elena, manager muzeu

Ziduri, şanţul cu apă, poduri şi multe alte lucrări sunt programate să se realizeze cu colosala sumă, susţine dr. Elena Băjenaru, managerul muzeului ,,Valer Literat” din Cetate.

În primul rând va avea loc restaurarea cetăţii bastionare, adică zidurile exterioare de apărare. O altă lucrare este regularizarea şanţului de apărare.

Proiectul de restaurare are în vedere şi refacerea a două poduri: unul construit de la zero, altul schimbat. ,,Pe latura de nord va fi făcut un pod din lemn, care va fi pietonal şi va lega Cetatea de parcarea autocarelor, aşa încât turiştii să poată intra în Cetate şi pe acolo. Acest pod de lemn a existat în secolul al XVII-lea şi făcea legătura cu Cetatea Husarilor, care era o construcţie uşor fortificată sub forma literei ,,U” cu deschidere spre Cetate şi cuprindea atelierele de fierărie, grajdurile, căruţele. Ea a fost distrusă de asediile otomanilor la mijlocul secolului al XVII-lea pentru că inventarul din 1676 nu o mai aminteşte”, explică Elena Băjenaru. Aşadar, acest pod de lemn va fi realizat în drept cu fosta piaţă de haine.

Al doilea pod vizează intrarea actuală, în sensul că asfaltul de acum va fi înlocuit tot cu un pod de epocă din material lemnos. ,,Actuala cale de acces de pe latura de est va fi modificată. O parte din noul pod de lemn va fi mobilă. Această parte mobilă nu va fi ridicată zilnic, căci este un lucru greoi, ci la anumite ceremonii şi festivităţi”, spune E. Băjenaru.

În secolul al XVII-lea ambele poduri ale fortificaţiei aveau structură, podea şi balustradă de lemn. Podul principal era carosabil şi avea trei porţi ridicătoare consecutive. Podul secundar era pietonal şi ducea spre o mică poartă ridicătoare aflată pe latura nordică.

Tot în acest proiect de restaurare va fi coborât nivelul de călcare în curtea interioară şi în cea exterioară cu 75 de centimetri, ca să ajungă la nivelul de călcare de acum aproape patru secole.

O altă lucrare prevăzută în proiect este refacerea tencuielii (paramentului) zidurilor Cetăţii.

Cetatea Făgăraş este cea mai impunătoare construcţie a zonei noastre. Lucrările la ridicarea acesteia au început la sfârşitul secolului al XIV-lea şi au durat până la mijlocul secolului al XVII-lea. Înaintea Cetăţii, pe exact acelaşi loc a existat o fortificaţie din lemn înconjurată de un şanţ şi un val de pământ.

Lucrările de restaurare se vor derula pe perioada a doi ani.

(Cristina Cornilă)







Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.