Dacă e luna mai, putem vorbi deja de consumul de ciuperci din natură. Spre deosebire de cele de cultură, ciupercile care răsar pe câmp şi în păduri pot fi un real pericol pentru consumatori, fie că nu pot fi deosebite clar cele comestibile de cele otrăvitoare, fie că sporii soiurilor s-au deteriorat în ani şi s-au reprodus ciuperci incerte. Am stat de vorbă cu un cadru didactic care predă biologia la Colegiul Naţional ,,Radu Negru”, dar şi cu un doctor, pentru a ne informa despre cât e de sănătos şi sigur consumul acestor organisme vegetale.

prof. Rusu Alexandrina

Trebuie spus că, atunci când vorbim de ciuperci, noi ne gândim doar la cele din iarbă sau din seră, cu pălărie, pe care le preparăm termic după diverse reţete. Ciupercile sunt însă mai mult(e) de atât. Prof. Alexandrina Rusu (biologie) de la Colegiul Naţional ,,Radu Negru” ne arată că, de exemplu, şi mucegaiul e tot ciupercă.

,,Ciupercile se clasifică în trei mari grupe: zigomicete (mucegaiurile din pâine şi alte alimente păstrate în condiţii de igienă necorespunzătoare), ascomicete (ciuperci mai puţin evoluate cum ar fi drojdia de bere, drojdia de vin sau Penicillium sp din care se extrage penicilina, cea descoperită de Fleming în 1928), bazidiomicete (acestea sunt în sfârşit ciupercile cu pălărie şi picior)”, menţioneză prof. Rusu.

De cum a dat căldura, pe pajişti şi în păduri au început să apară unele dintre soiurile de ciuperci mai timpurii. Atenţie mare când mergeţi la cules, căci cele mai multe dintre ele nu sunt comestibile. În România există vreo 250 de soiuri comestibile şi cam tot pe atâtea care nu se pot mânca, nici măcar după ce trec prin fierbere sau prăjire.

Ciupercile necomestibile, din aprilie până în noiembrie

Deja din aprilie, pe lângă ciupercile pe care le putem consuma, şi-au făcut apariţia şi dintre cele otrăvitoare. Prof. Alexandrina Rusu ne arată cele mai populare ciuperci necomestibile, care se regăsesc în zona Ţării Făgăraşului, precum şi perioada lor de apariţie.

Ciuperca albă (şampionionul sulfuros): iunie – octombrie

Buretele muştelor: iunie – octombrie

Buretele pestriţ: iunie – octombrie

ciuperci otrăvitoare

Buretele viperei: iunie – octombrie

Hribul ţigănesc: iunie – septembrie

Buretele primăvăratic: mai – septembrie

Gheba de brad: septembrie – noiembrie

Buretele cărămiziu: aprilie – noiembrie

,,Ciupercile frumos colorate şi care atrag mai bine atenţia sunt ciuperci otrăvitoare. Ele pot provoca greaţă, vărsături, efecte halucinogene, toxicitate în tractul gastrointestinal, agitaţii puternice, iar în unele cazuri pot provoca chiar şi moartea”, precizează cadrul didactic.

Ciupercile comestibile, din aprilie până în decembrie

Iată care sunt ciupercile pe care, dacă le cunoaştem, le putem culege în zona noastră:

Şampinionul văratic: mai – septembrie

ciuperci comestibile

Şampinionul de pădure: mai – octombrie

Urechiuşele: august – octombrie

Pleurotus: aprilie – decembrie

Gheba de vară: iulie – noiembrie

Mânătarca: mai – octombrie

,,Lista ciupercilor comestibile este foarte lungă. Mai degrabă decât a fi culese, ele sunt indicate a fi cumpărate din magazinele de specialitate şi din locuri în care sunt etichetate. În niciun caz nu este recomandată cumpărarea lor de pe marginea drumului de la persoane neautorizate”, avertizează profesoara de biologie.

Efectele Cernobîlului

În 26 aprilie 1986, la 01.23 noaptea, s-a produs accidentul nuclear de la Cernobîl, ceea ce a însemnat o explozie a centralei electrice urmată de o contaminare radioactivă în masă. Acest dezastru este considerat cel mai grav accident din istoria energiei nucleare.

Este foarte posibil ca incidentul să fi avut urmări şi asupra dezvoltării ciupercilor de pajişte şi de pădure.

De câte ori n-aţi auzit, copii fiind, să nu mai culegeţi ciuperci de pe câmp că nu mai sunt sănătoase din cauza Cernobîlului?

,,Modificările genetice au apărut, spun cercetătorii, ca urmare a radiaţiilor de după explozie. Vorbim de malformaţii, cancer osos, hipotirodism, deformaţii osoase etc., acestea fiind doar câteva dintre urmările survenite în urma exploziei de la Cernobîl. În urma cercetărilor efectuate se crede că, la mai bine de 30 de ani de la acel dezastru nucelar, laptele, unele alimente precum ciupercile sau fructele de pădure din zona Ucrainei mai sunt contaminate încă. Cei de la Greenpeace susţin această teorie. Unele dintre cele mai afectate zone din ţara noastră sunt Oltenia, Banatul, nord-estul Moldovei şi nordul Munteniei. În urma pătrunderii norului radioactiv în ţara noastră, s-a observat o contaminare a vegetaţiei montane prin depunerea particulelor fine. Deşi nu s-au raportat efecte biologice asupra populaţiei, în urma exploziei de la Cernobîl, în ţara noastră s-au observat totuşi anumite malformaţii osoase (scolioze destul de grave) ale copiilor care s-au dezvoltat fizic în acea perioadă, adulţii de azi. Nu se poate aduce o dovadă clară din acest punct de vedere, scolioza este o boală, defect osos, care poate apărea de pildă şi din cauza purtării ghiozdanului şcolar pe un umăr ori a poziţiei incorecte în bancă, dar cert este faptul că un număr foarte mare de copii, care au cunoscut o dezvoltare fizică imediat după Cernobîl, au dobândit astfel de defecte ale coloanei vertebrale”, mai explică prof. Alexandrina Rusu.

Medicii recomandă provocarea vomei şi consumul de lapte cald

Dacă aveţi cele mai mici dubii cu privire la ciupercile mâncate, cel mai bun sfat este să mergeţi la spital. Pentru situaţia în care spitalul nu este prin apropiere, un pahar de lapte cald este indicat, precum şi auto-provocarea vomei, până la venirea unei ambulanţe.

dr. Malene Nicoleta

,,Intoxicația acută cu ciuperci poate să fie de două feluri: intoxicație cu perioadă scurtă de incubare și intoxicație cu perioadă lungă de incubare. Intoxicația cu perioadă scurtă de incubare este aceea în care simptomele se manifestă de la câteva minute până la trei ore de la ingestie și ar fi vorba de grețuri, vărsături, catar oculo-nazal, contracții ale pupilei, dereglarea văzului, tulburări respiratorii, salvație, diaree, tremurături intense, transpirație abundentă și încetinirea pulsului. Simptomele în intoxicația cu perioadă lungă de incubare sunt: icter, vomă, diaree, somnolență, contractură musculară, insuficiență renală. Prima măsură urgentă este provocarea vomei, consumul de lapte cald, apă cu sare și ceaiuri diuretice. Este absolut necesară prezentarea urgentă la medic și chiar apelarea serviciului de ambulanță prin 112”, precizează medicul făgărăşean Nicoleta Malene.

(Cristina Cornilă)