Comuna Cincu a răsunat sâmbătă, 31 ianuarie, de pocnetele biciurilor, clinchetul talangelor și râsetele celor veniți să ia parte la unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri săsești păstrate în Transilvania: Fuga Lolelor. Evenimentul, reluat în urmă cu câțiva ani și devenit deja un reper cultural al zonei, a transformat din nou străzile satului într-o scenă vie de tradiție, umor și ritualuri menite să alunge iarna și spiritele rele.

Alaiul mascat a pornit la ora 10.00

Lolele s-au adunat în fața Primăriei la primele ore ale dimineții, au interpretat acolo un program numit Judecata Nerozilor, iar de acolo au pornit spre muzeul săsesc din curtea Bisericii Evanghelice. Zeci de localnici și vizitatori i-au așteptat cu telefoanele pregătite, iar copiii au urmărit cu uimire măștile pictate și costumele negre, în timp ce bicele pocneau asurzitor.

De la muzeu, alaiul a străbătut ulițele satului, oprindu-se la porți unde gazdele i-au întâmpinat, ca în fiecare an, cu gogoși, vin, țuică și alte bunătăți pregătite special pentru această zi.

Tractorul-scenă și satira anului trecut

Remorca tractorului, decorată cu fotografii și simboluri ale anului ce a trecut, a fost din nou scena pe care lolele au interpretat momente satirice inspirate din viața comunității în actul numit Judecata Nerozilor. Administrația locală a pus la dispoziția organizatorilor atât remorca, cât și căminul cultural unde s-a desfășurat balul de seară.

Primarul Gheorghe Mirca a subliniat importanța păstrării tradiției. „Este un eveniment deosebit pentru comuna noastră, la fel cum a fost și pentru comunitatea din orașul Agnita, atunci când și la ei a fost Fuga Lolelor. Obiceiul datează din 1689. Obiceiul a fost la un moment dat reluat la noi în comună și a durat până în anul 1992. Apoi a fost întrerupt și a fost reluat din nou în 2017, după o absență de 25 de ani. Este deosebit de interesant acest obicei pentru toți cei care nu sunt de-ai locului și vin la noi special să îl vadă”, a declarat primarul Gheorghe Mirca.

Costume lucrate în gospodăriile cincanilor

Măștile, bicele și costumele lolelor sunt realizate manual de oamenii din Cincu, fiecare familie având pe vremuri propriile tehnici și tradiții, care s-au transmis moștenitorilor, iar acum unii dintre ei încă mai știu să facă măști și costume. Unii dintre participanți sunt tineri care duc mai departe obiceiul cu mândrie. De câțiva ani chiar și copiii mici intră în lole.

Răzvan Comici, un tânăr de 18 ani care participă de mulți ani la reconstituirea ritualului, a explicat în detaliu costumul. „Costumul este format în primul rând dintr-o mască, ce conține o pânză deasă și vopsită, înconjurată de o blană naturală. Blana poate fi de iepure sau de vulpe, în funcție de cum are fiecare. Bluza și pantalonii sunt din pânză albe, acoperite cu zdrențe negre, tăiate fâșii. Nu lipsește cleștele de lemn, cu care ținem gogoșile ce ajung să fie servite oamenilor pe care îi întâlnim. Avem cu noi un bici făcut din piele naturală de animal, cu o coadă de lemn, precum și o talangă care face gălăgie mare”, a spus Răzvan Comici.

Judecata Nerozilor și alungarea spiritelor rele

Unul dintre cele mai așteptate momente ale zilei a fost Judecata Nerozilor, scena satirică în care sunt „puse la zid”, în glumă, greșelile și întâmplările amuzante ale localnicilor din anul precedent. Publicul a râs cu poftă, iar lolele au continuat apoi ritualul de alungare a spiritelor rele, făcând zgomot infernal pe ulițe.

În toiul sărbătorii, Horsti Boghian a descris atmosfera. „Sărbătorim ca în fiecare an, bucuroși, Fuga Lolelor. O parte însemnată a obiceiului este Judecata Nerozilor, unde luăm în glumă toate prostiile pe care oamenii din sat le-au făcut de-a lungul anului trecut. Apoi speriem spiritele rele, îmbrăcați în draci. Nu este o sărbătoare păgână, ci pur și simplu ne bucurăm să ne reîntâlnim de fiecare data în centru, să transformăm această sărbătoare într-una de veselie, să ne bucurăm de venirea primăverii, să mâncăm gogoși, să ne avem bine”, a spus Horsti Boghian.

O tradiție veche de peste 300 de ani, dusă mai departe de români și sași

Deși tradiția aparține comunității săsești și datează de peste trei secole, astăzi ea este continuată atât de sașii rămași în sat, extrem de puțini la număr, cât și de românii care au preluat cu respect și entuziasm obiceiul. Dacă odinioară doar sașii aveau voie să se costumeze, astăzi lolele sunt întruchipate de localnici de toate vârstele.

Evenimentul este organizat de Marlene Herberth și voluntarii Asociației Fuga Lolelor Cincu, care au reușit și în acest an să aducă împreună comunitatea și să atragă vizitatori din întreaga zonă.

Balul de seară a încheiat sărbătoarea

După ore întregi de colindat prin sat, lolele și sătenii s-au adunat la căminul cultural, unde balul tradițional a ținut până târziu în noapte. Muzica, voia bună și gogoșile calde au încheiat o zi în care Cincu și-a reafirmat locul pe harta tradițiilor săsești din România.

(CRISTINA CORNILĂ, ALINA ROMAN)