Epidemie de covid-19? Stați să vedeți ce au făcut ciuma, holera și tifosul pe la Făgăraș!


De când a dat coronavirusul peste noi, ne gândim la ce e mai rău: cum va evolua, când va trece, în ce perioadă va fi vârful, ce victime se vor înregistra sau dacă reușește medicina timpurilor noastre să-i vină de hac. Istoria Făgărașului și a lumii în general este plină de pandemii. Unele dintre ele au avut urmări groaznice, de nici nu putem să ne imaginăm cum a trecut omenirea peste ele. În anumite comunități, populația a fost efectiv înjumătățită de numărul de decese înregistrat, așa că – la cum arată până în prezent coronavirusul – aproape că nici nu ar trebui să ne îngrijorăm. Dar este în firea omului să-i fie teamă, o dată pentru el, apoi pentru cei dragi din jur.

 

Ziarul ,,Salut Făgăraș” va prezenta episoade din istoria pandemiilor care și-au lăsat amprenta prin aceste locuri. Astăzi, un fragment cu cartierul Galați!

Galaţiul, cartierul de astăzi al Făgăraşului, a fost lovit de ciumă de trei ori în istoria sa. Pandemia a fost cunoscută sub numele de ,,Moartea neagră”, denumire care i-a fost dată după ce în secolul XIV molima a omorât aproape jumătate din populaţia Europei. A mai fost lovit de holeră și de tifos.

Galaţiul a fost pe vremuri sat independent de Făgăraş (începând cu anul 1396). În monografia despre Galaţi, întocmită de preotul Cornel Ursu, se arată că acesta a fost alipit oraşului abia în 1952. ,,O ştampilă veche ne dovedeşte că satul s-a numit Galaţi – Olt”, scrie părintele în monografie.

În toată istoria lui, fie de localitate de sine stătătoare, fie de trunchi aparţinător Făgăraşului, Galaţiul a avut parte de cele mai groaznice calamităţi, de la molime, până la incendii şi inundaţii. Ultimele catastrofe care s-au abătut asupra gălăţenilor sunt inundaţiile din 1975.

Iată, conform cu monografia preotului Ursu, ce s-a întâmplat în Galaţi în ultima jumătate de mileniu:

–    În 1530 a lovit ciuma aceste ţinuturi;
–    În 1630 a fost seceta mare;
–    În 1670 inundaţii mari ale Oltului;
–    În 1717 a lovit iar ciuma;
–    Între 1717-1719 a fost foamete mare, atât la oameni cât şi la animale;
–    În 1824 epidemie de ciumă;
–    În 1836 a ars hudiţa bisericii;
–    În 1849 epidemie de holeră;
–    În 1872 au ars 175 de gazde în Galaţi;
–    În 1887 au ars 135 de gazde;
–    Între 1904-1905 a fost mare secetă;
–    Epidemie de tifos în timpul Primului Război Mondial, în care au murit mulţi copii;
–    În 1931 inundaţii ale Oltului;
–    În 1970 inundaţii din topirea zăpezilor;
–    În 1975 inundaţii.

Cea mai gravă dintre toate a fost ciuma. Nu degeaba i s-a zis ,,Moartea Neagră”. A fost una din cele mai violente pandemii din istoria lumii. Cei care au trăit în acele vremuri credeau că a venit sfârşitul lumii. Oamenii de știință cred că ar fi izbucnit în Asia, răspândindu-se în Europa după anul 1347. În acel an s-au întors 12 corăbii italiene pe Marea Neagră, debarcând în portul sicilian Messina. Echipajul și călătorii au ajuns slăbiți, unii dintre ei muriseră, iar alții nu mai aveau mult de trăit. Nimeni nu-și putea explica motivul.

Iată că italienii, ca și acum, au mai fost loviți crunt de pandemiile vremii. Cei care au răspândit atunci ciuma în Italia au fost șobolanii și puricii. Astăzi, covid-19 a fost răspândit de oameni. De pildă, italienilor li s-a tras în mare parte din cauza meciului Atalanta – Valencia, care s-a jucat pe 19 februarie în Italia, cu 40.000 de spectatori în tribune. Fanii s-au îmbrățișat între ei de bucurie, chiar și cu copii, apoi au simțit acasă frisoanele, febra și durerile de mușchi. Virusul deja câștigase mii de gazde noi. Tot în februarie a avut loc și Caranavlul de la Veneția, eveniment care atrage anual mii sau chiar zeci de mii de vizitatori și care anul acesta a fost un mijloc clar de răspândire a bolii.

Pe de altă parte, Spaniei, un alt punct fierbine de covid-19, i s-a tras, pe de o parte de la deplasările spaniolilor la meciul din Italia, pe de altă parte de manifestația din data de 8 martie, când zeci de mii de spanioli au ieșit pe străzi pentru a sărbători. În capitala țării, Madrid, 120.000 de oameni au fost atunci în stradă.

 

Foto deschidere: TV8.md

 

(Cristina Cornilă)







Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.