Bisericile fortificate din Transilvania, pe cât sunt de căutate de către turişti, pe atât de mult sunt lăsate să se deterioreze. Destrămarea comunităţilor săseşti, care le-a construit şi le-a întreţinut până în anii ’90, este principalul motiv pentru care multe dintre aceste bijuterii arhitecturale stau să se prăbuşească ori sunt într-o stare evidentă de degradare.
Dacă nepăsarea este starea firească a vremurilor prezente, implicarea este excepţia, care face să existe articole precum acesta. Saşii plecaţi din România în patria maşinilor Volskwagen şi Mercedes nu au uitat de ţara în care au locuit până acum 20-30 de ani, astfel că donaţiile lor sau munca voluntară au putut constitui un ajutor nesperat pentru bisericile medievale din Transilvania.
De curând s-au realizat lucrări de întreţinere în Dacia, Rupea şi Criţ.
,,Saşii plecaţi din Transilvania în Germania s-au constituit în mai multe organizaţii. Eu fac parte dintr-o astfel de organizaţie, care se ocupă de zona Rupea şi Ţara Făgăraşului. Sunt originar din Criţ şi de 11 ani mă implic în munca voluntară la fortificaţiile comunităţii săseşti sau la casele parohiale”, spune Michael Folberth, preşedintele grupului regional din zona Rupea şi Ţara Făgăraşului, cel care împreună cu alţi voluntari tocmai au încheiat în această vară o serie de lucrări de întreţinere a mai multor obiective transilvănene.
Lucrările au vizat biserica fortificată din Dacia, acolo unde au fost înlocuite ţiglele deteriorate de pe lăcaşul de cult şi au fost înlăturaţi pomii şi vegetaţia din jur pentru a nu mai ţine umezeală clădirii, casa parohială din Rupea, acolo unde s-au schimbat ţiglele, precum şi biserica din Criţ, acolo unde s-au efectuat mici reparaţii şi igienizări, inclusiv la micul muzeu înfiinţat în interioroul fortificaţiei.
,,Am fost o mână de voluntari care ne-am ocupat de aceste reparaţii. De exemplu, a fost o familie din Bucureşti fără nicio legătură cu Transilvania, a mai fost implicată o familie din Germania, una din Cluj, Brighitte Boghian – administratorul fortificaţiei de la Cincu, un român originar din Transilvania care s-a stabilit în Germania şi alte trei persoane din Rupea. Saşii din Dacia au fost cei care au suportat principalele cheltuieli ale intervenţiilor. De asemenea, în fiecare an când facem aceste acţiuni de voluntariat primim ajutor de la domnul Karl Hellwig din Rupea”, precizează Michael Folberth.
Voluntarii au locuit gratuit într-o casă din Dacia în perioada în care au realizat lucrările de întreţinere.
Michael Folberth spune că acţiunile voluntare de intervenţie la fortificaţiile săseşti se repetă anual. El face, pe această cale, un apel la locuitorii zonei să se alăture echipei de voluntari. Cine vrea să dea o mână de ajutor poate lua legătura cu Michael la adresa de e-mail KirchenburgenTransilvania@gmail.com.
(Cristina Cornilă)
