Pentru că avem multe de spus!

.

Marţi, 15 ianuarie, este despre Eminescul din Vadul Făgăraşului


  • Marţi, 15 ianuarie 2019, se împlinesc 169 de ani de la naşterea poetului şi gazetarului Mihai Eminescu.

 

Profesorul făgărăşean Ion Funariu a făcut cercetări pe vremea când era dascăl la Colegiul Național ,,Radu Negru” şi a scris o carte în care publică informaţii uluitoare despre poet.

Ion Funariu - la cercetare în cimitirul satului Vad

Ion Funariu – la cercetare în cimitirul satului Vad

Se pare că strămoşii lui Mihai Eminescu sunt ardeleni get-beget proveniţi din inima Ţării Făgăraşului, mai exact satul Vad, comuna Şercaia, atât de celebru pentru poiana cu narcise de aici.

Ca să-şi dovedească spusele, profesorul a luat la rând toate registrele bisericii din Vad şi a bătut pe la porţile celor care mai sunt în viaţă şi poartă acest nume, atât de cunoscut. Se pare că în secolul al XVIII-lea în Vad trăiau 8 familii cu acest nume, iar în prezent mai sunt două.

Iminovicii din Vad au emigrat din sat către Bucovina stabilindu-se la Călineştii Sucevei.

,,Această ipoteză mi-a venit pornind de la faptul că pe vremea când predam la liceul ,,Radu Negru” existau mai mulţi elevi numiţi ,,Iminovici” şi erau din Vad. Pornind de la acest nume – pentru că şi neamul lui Eminescu se numea Iminovici – am făcut o cercetare la Vad şi am găsit că acolo existau 8 familii cu acest nume. Din acele 8 familii găsite în scriptele bisericeşti, au mai rămas astăzi două,” spune autorul cărţii.

După anul 1700, pentru a nu se converti la religia greco-catolică, mai mulţi locuitori ai zonei au plecat spre alte regiuni din ţară. Aşa au plecat probabil şi Imonovicii.

După descoperire, mai mulţi profesori universitari de la Iaşi l-au rugat pe profesorul Ion Funariu „să nu-l ia pe Eminescu”, în sensul de a-i lăsa originile aşa cum le cunoaşte istoria. Pe nedrept, însă, pentru că Eminescu este la fel de ardelean, pe cât este de moldovean!

Slujbă de pomenire la Cimitirul Bellu

O slujbă de pomenire a poetului național Mihai Eminescu va avea loc, marți, la Cimitirul Bellu din București, a anunțat Arhiepiscopia Bucureștilor.

 

Începând cu ora 8:00, în capela Cimitirului Bellu va fi oficiată Sfânta Liturghie de un sobor de preoți care slujesc în cimitirele din București, urmată de slujba Parastasului la mormântul poetului, la ora 10:00.

La finalul slujbei de pomenire, la mormântul lui Mihai Eminescu va fi depusă o coroană de flori din partea Bisericii Ortodoxe Române.

De asemenea, la ora 10:30, în Catedrala Patriarhală, după Sfânta Liturghie, se va săvârși slujba Parastasului pentru marele poet.

,,Luceafărul, în Cartea Recordurilor

„Luceafărul” lui Eminescu este una dintre cele mai celebre poezii, care a fost începută în 1873 și a fost scrisă și finalizată de-a lungul multor ani, ajungând să fie publicată în 1883.

În 2009, poezia a fost omolgată de către Academia Recordurilor Mondiale ca fiind cel mai lung poem de dragoste.

În memoria poetului, la Făgăraș o stradă poartă numele lui Mihai Eminescu.

Cum a devenit 15  ianuarie Ziua Culturii Naționale

eminescu0Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, reprezintă data naşterii poetului.

Ziua Culturii Naționale la data nașterii lui Eminescu a luat ființă în urmă cu 8 ani, când proiectul de lege a fost votat cu 175 de voturi favorabile.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ,,Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Ziua Culturii Naționale se sărbătorește și în alte state: În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

Profesorul care l-a ,,adus pe Eminescu în Ardeal este cetăţean de onoare al Făgăraşului

ion funariu cetatean de onoare1Despre prof. Ion Funariu nu ştiu cum să încep a scrie. Am atâtea de spus! Poate că sunt subiectivă pentru că, avându-l profesor de Limba română în liceu, îl cunosc şi îl plac mai mult decât pe alţi dascăli. Dar, dacă eu aş fi subiectivă, de ce îl plac şi alţii într-atât, încât să-i confere titlul de cetăţean de onoare al Făgăraşului? Şi mă refer aici la promoţia 1953 de la ,,Radu Negru” care a avut iniţiativa de a-l propune pentru această distincţie, iar Consiliul Local Făgăraş a votat proiectul în data de 29 mai 2017.

Este omul care ne-a insuflat la atâtea mii de elevi dragostea pentru Eminescu, căci trebuie să vă spun că orele de limba română erau un spectacol. Profesorul a ridicat pedagogia la rang de artă şi ne recita ,,Luceafărul” lui Eminescu în cabinetul de limba română, pe întuneric, cu draperiile trase şi cu o lanternă pe post de luceafăr. Apoi, peste ani, l-am însoţit pe profesor la Vad să căutăm originile lui Eminescu. Nu mai era şcoală, era cercetare pe teren, iar eu eram jurnalist de ceva timp. Era iarnă şi noi eram în cimitirul satului, în zăpadă până la genunchi, încercând să descifăm ,,Iminovicii” de pe crucile vechi.

Părinţii plugari, el studentul lui George Călinescu

,,Istoria literaturii române” a lui Călinescu, de 1.000 de pagini, a fost şi cred că mai este pentru elevii de la filologie un fel de Biblie a literaturii române. G. Călinescu a fost unul dintre profesorii studentului Ion Funariu.

Ion Funariu s-a născut în 6 februarie 1934 la Copăcel, în familia unor plugari. A absolvit Liceul ,,Radu Negru”, iar apoi Facultatea de filologie de la Bucureşti, avându-i la catedră pe George Călinescu, Tudor Vianu, Alexandru Graur, Alexandru Rosetti, Jean Livescu sau Zoe Dumitrescu Buşulenga.

S-a întors acolo unde s-a născut, la Copăcel, primii săi ani ca profesor fiind în satul natal. A devenit apoi directorul Şcolii generale din Copăcel, inspector la Secţia de Învăţământ şi Cultură a Raionului Făgăraş, preşedintele Comitetului de Cultură al mun. Făgăraş, preşedintele Cercului profesorilor de română din zona noastră, preşedintele Societăţii de Ştiinţe filologice din România – filiala Făgăraş, directorul Liceului ,,Radu Negru”. A condus liceul pe care l-a absolvit în perioada 1982-1990.

A funcţionat în învâţământ vreme de 50 de ani şi şi-a lăsat amprenta, cu ştiinţă ori fără, peste 50 de generaţii de elevi.

Domnu’ Trandafir

Precum Nae Ionescu, profesorul Funariu ar fi rămas în amintirea fiecărei generaţii de absolvenţi şi dacă nu ar fi scris niciun rând. Avea o fire blândă ca Domnu’ Trandafir (dacă vi-l mai aduceţi aminte pe eroul lui Sadoveanu), avea un fel de a te face atent prin ceea ce spunea şi nu prin temere reverenţiară, avea darul de a se face ascultat pentru curiozitate literară şi nu neapărat pentru meseria de dascăl.ion funariu cetatean de onoare2

Dar a scris totuşi. Şi a scris mult. A scris de poţi încropi o bibliotecă numai cu lucrările lui.

Cu un dascăl precum Călinescu şi un student precum el, nici nu putea ieşi altceva!

În colaborare cu alţi profesori din Braşov a scris: ,,Dicţionar de personaje literare”, ,,Dicţionar de proză românscă”, ,,Dicţionar de poezie românească”, ,,Dicţionar de critică liteară românească”, ,,Manual de limba română pentru clasa a XII-a”, ,,Literatura română pentru Bacalaureat” – 7 ediţii.

Este şi un desăvârşit autor de monografii şi culegeri de folclor: ,,Românii de pe Valea Izinelor” (Viştea de Jos), ,,Românii de pe Valea Sebeşului” (Sebeş), ,,Neamurile satului Sebeş”, ,,Dicţionar de personalităţi din Ţara Făgăraşului” – 2 ediţii, ,,Nunta de la Copăcel”, ,,Colinzi din Ţara Făăgraşului”, ,,Junii lui Crăciun”, ,,Roata stelelor”.

Cât despre mare sa dragoste, Eminescu, o regăsim în ,,Eminescu şi Ţara Făgăraşului”.

Iar cu cele trei volume din ,,Terra Blachorum”, care adună 2.000 de pagini, i-a depăşit lui Călinescu celebra ,,Istorie a literaturii române”. ,,Terra Blachorum” este o monografie complexă a Ţării Făgăraşului pe care dascălul vrea să o ducă mai departe. ,,Vreau să scriu până la 7 volume, dacă nu apune soarele”, îmi spune zâmbind.

Există multă ,,chimie” în familie

Îl întreb pe prof. Funariu şi câte ceva despre familia sa. Se luminează la faţă şi la voce când vorbeşte de fetele sale. ,,Am trei fete. Mirela e medic primar la Braşov. Ileana e profesor de fizică-chimie la ,,Radu Negru”. Silvia e medic stomatolog la Braşov. De la ele am patru nepoţi şi toţi patru pare că se îndreaptă spre o carieră în medicină”, spune mândru profesorul.

Dascălul este căsătorit cu Silvia Funariu, cea care a fost directorul grădiniţei nr. 7 din Făgăraş vreme de 25 de ani.

Cetăţean de onoare al Hârseniului

Pentru tot ceea ce înseamnă ca om, dascăl şi cercetător, în anul 2011 şi comuna Hârseni i-a conferit titlul de cetăţean de onoare profesorului Funariu. Era un decembrie friguros, când vestea asta probabil i-a încălzit sufletul.

,,Am primit distincţia în a treia zi de Crăciun. Noi am fost doi fraţi. Fratele meu Virgil Funariu a fost medic veterinar şi a murit în 2009. A fost ctitorul a două dispensare veterinare – cel de la Hârseni şi cel de la Lisa. Am fost făcuţi amândoi cetăţeni de onoare atunci, el post-mortem”, mărturiseşte dascălul.

,,Nu regret nimic!”

Am o curiozitate: ce ar putea regreta că n-a făcut în viaţă un om ca Domnu’ Trandafir. Îl întreb şi, n-apuc bine să termin întrebarea, că îmi răspunde fără să stea pe gânduri: ,,Nu regret nimic! Am reuşit tot ce mi-am propus. Ţara Făgăraşului mi-a adus numai noroc mie şi neamului meu. Aici este Raiul. E exact cum zicea Creangă: ,,Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească…”.

Hotârât lucru că lui Ion Funariu i-a fost menit să ajungă la catedră. El o ştia deja de pe băncile şcolii: ,,Când am terminat eu liceul toţi vroiau să se facă ingineri. Eu am ştiut de atunci că vreau profesor. Nu am visat niciodată la altceva”.

Ultima oară când eu l-am văzut pe Ion Funariu la catedră, făcând efectiv muncă didactică, a fost acum vreo 20  ani, când eram elevă în clasa a X-a la liceu. Apoi s-a pensionat. Deşi a trecut atâta timp, nu am uitat aproape nicio oră de Limba română, desfăşurată în cabinetul de la etajul al II-lea de la ,,Radu Negru”.

 

(CRISTINA CORNILĂ)

 




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.