Mica Unire și aniversarea lui Badea Cârțan – două momente simbolice celebrate pe 24 ianuarie 2026


România marchează astăzi, 24 ianuarie 2026, un dublu eveniment cu puternică încărcătură istorică și identitară. Pe de o parte, întreaga țară sărbătorește 167 de ani de la Mica Unire, momentul în care Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei și al Țării Românești, punând bazele statului român modern. Pe de altă parte, ziua aduce și comemorarea nașterii unuia dintre cei mai emblematici români ai luptei culturale din Transilvania: Badea Cârțan, născut pe 24 ianuarie 1849.

 

Mica Unire, începutul drumului spre România modernă

Ceremoniile oficiale au loc în întreaga țară, cu accent pe Iași și București, orașele simbol ale dublei alegeri a lui Cuza. Manifestările includ parade militare, momente artistice, depuneri de coroane și tradiționala Horă a Unirii, la care participă mii de oameni.

Istoricii subliniază că Mica Unire a reprezentat primul pas decisiv spre unitatea națională, desăvârșită în 1918. Este o zi care amintește de forța solidarității și de capacitatea românilor de a-și modela destinul prin voință comună.

 

Badea Cârțan, țăranul cărturar care a dus România până la Roma

Tot astăzi este celebrată și ziua de naștere a lui Gheorghe Cârțan, cunoscut drept Badea Cârțan, un simbol al rezistenței culturale românești din Transilvania aflată sub dominație austro-ungară, născut în 1849 în satul Cârțișoara, la poalele Făgărașilor.

Celebru pentru drumul său pe jos până la Roma, unde a dorit să vadă „de unde se trag românii”, Badea Cârțan a rămas în istorie pentru eforturile sale de a aduce cărți românilor ardeleni, riscându-și libertatea pentru a păstra vie limba și identitatea națională.

Moștenirea sa este cinstită și printr-un monument ridicat în municipiul Făgăraș, unde o statuie a lui Badea Cârțan se află amplasată lângă Casa de Cultură. Monumentul este un punct de reper local și un loc de reculegere pentru cei care îi admiră devotamentul față de cultura română.

O zi cu dublă semnificație

24 ianuarie 2026 devine astfel o zi în care trecutul politic și cel cultural se întâlnesc, amintind românilor că identitatea națională s-a construit atât prin decizii istorice majore, cât și prin sacrificiul unor oameni simpli, dar extraordinari.

 

(CRISTINA CORNILĂ)




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.