Știri de acasă!

.

O datorie de-o noapte: Santo Domingo


santo domingo2După o lună și ceva de Peninsula Samana, a venit și ziua în care am străbătut întregul ținut dominican pentru a ajunge în cel mai important oraș al țării și totodată, cel mai vechi oraș cu origini europene din toată Lumea Nouă: Santo Domingo! Și deși a fost ceva fugitiv, am reușit performanța de a mă uni cu forțele proprii și a ignora preferințele celorlalți participanți.

santo domingo1Doleanța lor principală a fost poposirea în Agora, un mega mall din metropola dominicană, fapt care mi-a pus bine răbdarea la testat. Eram totuși într-unul din cele mai frumoase orașe din lume, iar eu pierdeam vremea într-un mall care nu era cu nimic mai diferit de ceea ce găsești și-n țară: prețuri mari și haine de firmă. Iar KFC-ul e departe de gustul consacrat de acasă. Chiar a fost o mizerie și mă bucur că măcar fast-food-ul de acasă are gust. Dar orice perioadă proastă are și ea finalul ei și după câteva ore bune de făcut shopping (am mâncat un KFC și mi-am luat o pereche de blugi din Jumbo) am plecat spre orașul colonial, partea cu suflet a comunității. Am făcut cunoștință din plin cu traficul din Santo Domingo, unul prietenos atâta vreme cât ai nervii tari. De data asta nu mă grăbeam și așa am reușit să constat că nu prea există reguli de circulație. Totul e un mare haos în care, culmea, se circulă fără a se bloca vreun drum sau vreo intersecție. Oamenii ăștia sunt niște adevărați maeștri ai condusului fără reguli. Și pe strazi circulă niște mașini care nici la fier vechi nu s-ar încadra.

santo domingoOdată ajuns în centru, am rămas singur, oarecum. Și asta avea să se dovedescă a fi cartea câștigătoare pentru că în felul acesta am avut atât timpul, cât și propriul simț și instinct ca atu-uri în ceea ce aveam de descoperit . Și cum instinctul meu nu dă greș niciodată, minunile orașului începeau să iasă la iveală. Prima oară am poposit pe zidurile Fotalezei, cea mai veche construcție militară cu origini europene din toate Americile. A fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, împreună cu tot ansamblul de monumente istorice din orașul colonial (Ciudad Colonial). De asemenea, râul Ozama care îi mărginește zidurile și Marea Caraibelor, formează un adevărat spectacol, în care natura se armonizează perfect cu ceea ce-i făcut de mâna omului. Ce mai, o minunată poartă de poposit pe cel mai frumos ținut al Lumii noi. De pe zidurile Cetății, fără a avea niciun reper (doar instinctul) am călcat pe trepetele celei mai vechi catedrale din America, o altă construcție integrată perfect în peisajul capitalei dominicane.

santo domingo3Încă de la intrarea în Panteon Nacional am fost asaltat de un ghid, care mi-a vorbit în cea mai spaniolă engleză pe care am auzit-o vreodată. Mi-a spus totul despre momunent, însă eu nu am înțeles nimic. Iar pentru serviciul prestat, a primit și fabuloasa sumă de 400 de pesos (vreo 10 dolari). Cireașa de le tort a venit la ieșirea din Panteon Nacional, unde atenția mi-a fost atrasă de vocea caldă a unui tânăr dominican, care cânta la chitară un cover al unei celebre melodii spaniole.

Momentul a fost surprins cum se cuvine și se află la loc de cinste pe facebook. Seara a culminat cu vizitarea Alcázar de Colón, palat care a ocupat un loc important în istorie, în el punându-se la cale planurile multor expediții care au dus la cucerirea unor teritorii importante, precum Mexic, Puerto Rico, Guatemala, Cuba, Peru, Florida, Columbia și Jamaica. Și dacă ar fi după mine, nu aș incheia acest articol. Și la fel, dacă ar fi fost după mine, nu m-aș fi întors în Las Terrenas ci aș fi rămas să-mi continui sejurul în exotica capitală tropicală. Am plecat exact când începea adevarata distracție și când orașul începe să scoată la iveală tot ceea ce are mai bun și mai de neuitat.

Dar am plecat cu convingerea că i-am rămas dator cel puțin o noapte. I love this city!




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *