Profesorul făgărăşean Ion Funariu a făcut cercetări pe vremea când era dascăl la Colegiul Național ,,Radu Negru” şi a scris o carte în care publică informaţii uluitoare despre poet.
Se pare că strămoşii lui Mihai Eminescu sunt ardeleni get-beget proveniţi din inima Ţării Făgăraşului, mai exact satul Vad, comuna Şercaia, atât de celebru pentru poiana cu narcise de aici.
Ca să-şi dovedească spusele, profesorul a luat la rând toate registrele bisericii din Vad şi a bătut pe la porţile celor care mai sunt în viaţă şi poartă acest nume, atât de cunoscut. Se pare că în secolul al XVIII-lea în Vad trăiau 8 familii cu acest nume, iar în prezent mai sunt două.
Iminovicii din Vad au emigrat din sat către Bucovina stabilindu-se la Călineştii Sucevei.
,,Această ipoteză mi-a venit pornind de la faptul că pe vremea când predam la liceul ,,Radu Negru” existau mai mulţi elevi numiţi ,,Iminovici” şi erau din Vad. Pornind de la acest nume – pentru că şi neamul lui Eminescu se numea Iminovici – am făcut o cercetare la Vad şi am găsit că acolo existau 8 familii cu acest nume. Din acele 8 familii găsite în scriptele bisericeşti, au mai rămas astăzi două,” spune autorul cărţii.
După anul 1700, pentru a nu se converti la religia greco-catolică, mai mulţi locuitori ai zonei au plecat spre alte regiuni din ţară. Aşa au plecat probabil şi Imonovicii.
După descoperire, mai mulţi profesori universitari de la Iaşi l-au rugat pe profesorul Ion Funariu „să nu-l ia pe Eminescu”, în sensul de a-i lăsa originile aşa cum le cunoaşte istoria. Pe nedrept, însă, pentru că Eminescu este la fel de ardelean, pe cât este de moldovean!
„Luceafărul” lui Eminescu este una dintre cele mai celebre poezii, care a fost începută în 1873 și a fost scrisă și finalizată de-a lungul multor ani, ajungând să fie publicată în 1883. În 2009, a fost omolgat de către Academia Recordurilor Mondiale ca fiind cel mai lung poem de dragoste.
În memoria poetului, la Făgăraș, lângă satul Vad, o stradă poartă numele lui Mihai Eminescu.
La vârsta de 86 de ani, în februarie 2020, prof. Ion Funariu, unul dintre cei mai îndrăgiţi dascăli pe care i-a avut vreodată Făgăraşul, a încetat din viaţă.
Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale. Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010. Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.
(Cristina Cornilă)