Dacă ați fost vreodată la Rucăr, satul de peste Olt din comuna Viștea, cu siguranță ați ajuns să vedeți și cel puțin unul din principalele patru locuri turistice amenajate în ultimii ani. Cel mai probabil ați ajuns la ,,Stejarii din gropil” și pun pariu că n-ați știut că așa se numește locul care oferă o panoramă grozavă asupra satului și a Oltului care șerpuiește agale în jurul său. Ar mai fi obligatoriu de văzut stâna turistică, panorama de la crucea de lemn şi pontoanele de pe marginea Oltului.

Până la zona unde este amenajată masa din lemn se ajunge cu maşina, pe un drum de circa 1,5 kilometri care porneşte din sat, fiind amenajat şi tasat cu spărtură de asfalt. Nu trebuie musai o maşină 4X4, urcă şi o maşină obişnuită, deşi pe alocuri drumul are nişte pante puţin mai abrupte. Pentru că zona este cunoscută, nu te aştepta să fie mereu liberă masa. Mai ales vara, aici sunt oameni şi seara târziu, ca să admire priveliştea de la înălţime, cu satele din apropierea Oltului iluminate în întunericul nopţii.

,,La Rucăr încercăm să facem treptat un concept local de dezvoltare a satului. Unul dintre punctele de atracție din sat este cel numit ,,La Stejarii din gropil” și este cel mai cunoscut.  Este un loc de odihnă, nu vrem să îl transformăm în loc de picnic, ca să nu fie blocat, ci să se poată veni și pleca în mod continuu. Comunitatea locală a amenajat acolo o masă mare din stejar, care se află chiar la umbra unui stejar bătrân. Postările cu acest loc au devenit virale pe internet. Este un punct de belvedere, la 800 de metri, de unde se vede geografia satului, se vede Oltul cum șerpuiește, se vede modul de gospodărire a rucărenilor, se văd terenurle cultivate etc. Pe vremuri, aceasta era o zonă plină cu stejari, nuci și peri pădureți. Era locul unde era scoasă ciurda de porci a satului. Porcii, prin râmăturile lor, au tot făcut gropi și denivelări, de aici și denumirea de ,,Stejarii din gropil”. Zona se află într-un pășunat de vreo 50 de hectare, care fac parte din domeniul public al satului”, explică, pentru Salut Făgăraș, primarul Florin Ioani.

O panoramă mult mai spectaculoasă se poate întâlni puțin mai sus de acest punct, în locul marcat cu o cruce din lemn. Se află la o altitudine de 900 de metri şi la baza crucii stă scris anul ridicării ei, 2018.

,,De la cruce panorama este și mai grozavă. Se poate vedea de jur împrejur, nu numai înspre Olt, cum este în punctul cu masa. Se văd pădurile de pe Ardeal în spate, se văd munții în față, se vede partea de sat, se vede Oltul. Se văd insulele de pe Olt mult mai bine. Puțini știu că pe aceste insule trăiește cea mai mare familie de castori din Europa. Cei de la National Geographic au făcut un documentar pe tema asta. Seara, se poate vedea cum castorii pleacă de pe insule spre malul Oltului ca să își caute mâncare”, a adăugat Florin Ioani.

Castorii, pentru că au lipsit mult timp din România, sunt o specie pentru care oamenii manifestă curiozitate. Ei au fost vânaţi de-a lungul vremii pentru blană, pentru carne şi pentru moscul care este produs de glandele lor şi este folosit în industria parfumurilor. După 1990, ca să avem din nou castori în ţară, ei au fost aduşi din Bavaria, Germania. Aproape 200 de exemplare au fost eliberate atunci pe cursul a trei râuri: Olt, Mureş şi Ialomiţa. Între timp, s-au înmulţit şi au migrat.

Castorii pot produce, prin crearea unor baraje pe cursurile de apă, inundaţii de terenuri şi pot afecta culturile oamenilor. Însă, aduc în ecosistem şi multiple avantaje. Barajele formate de ei atrag diverse specii de peşti, moluşte şi insecte de apă, vidre, cerbi care merg să se adape, astfel încât se spune că acolo unde este un baraj de castor se poate ţine o întreagă lecţie de zoologie.

Diferite numărători făcute de-a lungul timpului au arătat că pe Olt sunt sute de exemplare de castor, iar în toată ţara sunt între 2.500 şi 3.000. Zona de pe Olt cu insule din vecinătatea localităţii Rucăr este cea mai densă în ce priveşte populaţia de castori.

Un alt obiectiv al Rucărului este stâna turistică, aflată tot în pășunatul comunal, acolo unde ajung în vizită toți oaspeții de seamă ai comunei Viștea.

Iar cele mai noi locuri amenajate pentru turism sunt două pontoane pe marginea Oltului. ,,De dată mai recentă am făcut două pontoane pe marginea râului, înspre Cincşor. Am pus umplutură acolo, am regularizat zona, practic am făcut intervenţii minime ca să nu afectăm prea tare perimetrul, dar se poate ajunge până acolo cu maşina. Seara, de pe pontoanele acestea de observaţie se pot vedea castorii”, a explicat Florin Ioani.

,,În zonă nu mai există agricultură ca pe vremuri, nu mai există industrie. Încercăm să punem astăzi turismul în locul lor. Rucărul are multe alte peisaje de oferit. Este o minunăție inclusiv drumul, peste dealuri, dintre Rucăr și Gherdeal. Este interesant felul cum se întâlnesc ele: Rucărul, un sat pur românesc, fără nicio familie de sași, și Ghedealul, un sat pur săsesc. Sunt 4 kilometri de drum între aceste sate, iar o parte din drum se parcurge pe la umbra unei păduri”, spune edilul.

În comunitatea de la Rucăr trăiesc în jur de 400 de suflete. Un număr mic de oameni, dar care se compensează cu multe panorame ce ni le oferă satul. Iar în satul Gherdeal mai trăiesc, oficial şi în mod permanent, doar 3 locuitori, toţi bărbaţi. Restul oamenilor vin doar peste weekend, sunt turişti sau sunt angajaţii unei pensiuni ridicate în sat în urmă cu câţiva ani.

(Cristina Cornilă)

Rucăr -Locul denumit ,,Stejarii din gropil”

primar Florin Ioani