Făgăraşul a îmbrăcat straie populare de sărbătoarea Sfântului Ioan. Astăzi, la Catedrala care poartă acest hram, şi-au dat întâlnire cetaşii din toate colţurile Ţării Făgăraşului, care au venit costumaţi cu veşmintele specifice satelor de provenienţă şi avându-le alături de fetele cu care au intrat în ceată. Au strigat câte o ultimă colindă de la balcoanele Catedralei, iar printre ascultători, pe lângă făgărăşenii care au participat la slujbă, s-au aflat primarii şi preoţii comunelor, dar și primarul Făgăraşului, Gheorghe Sucaciu, gazda acestui impresionant eveniment. Nu a lipsit nici ÎPS Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului, care este și patronul spiritual al acestui festival.

O tradiție care se repetă de 17 ani la Făgăraș a avut loc astăzi, de ziua Sfântului Ion, la Catedrala Ortodoxă din municipiu, cea care poartă hramul Sfântului Ioan Botezătorul. În fiecare an, în această zi, cetele de feciori din toată Țara Făgărașului se adună pentru un ultim colind, dar și pentru o impresionantă paradă a costumului popular.

De această dată, prezente la eveniment au fost peste 20 de cete din Țara Făgărașului (feciorii din ceată sunt însoțiți de fete din sat), care au colindat și în acest an în incinta Catadralei Ortodoxe, iar apoi au plecat într-o paradă a portului popular pe promenada din jurul Cetății Făgăraș.

,,Am ajuns la ediția a XVII-a și ne bucurăm foarte tare că și în acest an primăriile din Țara Făgărașului au susținut feciorii care vor să facă ceată. În acest an am avut 24 de cete. Au fost mai multe în anii anteriori. Însă, în acest an, ne bucurăm că tinerii s-au îmbrăcat românește corect. Toți au fost îmbrăcați în costume vechi. De asemenea, au avut și hainele negre pe ei. Vreau să le transmit celor care îi susțin pe tineri să facă acest lucru și în continuare și să îi învețe tradițiile din Țara Făgărașului. Pentru că Țara Făgărașului este inima României”, a spus Diana Gribincea – Popa, directorul Casei municipale de Cultură din Făgăraș și unul dintre organizatorii evenimentului.

În Ţara Făgăraşului, obiceiurile şi tradiţiile din perioada sărbătorilor de iarnă sunt păstrate din moşi-strămoşi. Cel mai cunoscut obicei popular este Ceata de feciori, considerat a fi cel mai vechi şi bine păstrat obicei din zonă, atestat documentar în anul 1765.

Ceata de Feciori se constituie în seara de Sfântul Nicolae şi se desface la Sfântul Ioan, prilej cu care în oraşul nostru se organizează Festivalul Cetelor de Feciori din Ţara Făgăraşului. Această manifestare încheie practic seria de obiceiuri şi tradiţii specifice perioadei sărbătorilor de iarnă. Sărbătoarea adună anual 20-40 de cete, însoţite de regulă de primarul sau preotul din localitate. În această zi flăcăii sunt îmbrăcaţi în straie populare, accesorizate cu căciula cu vâstră şi banda tricoloră. Le au la braţ pe fetele cu care au intrat în ceată, şi ele purtătoare de costume tradiţionale.

Fiecare ceată colindă în Catedrala de la Făgăraş cântarea tradiţională a satului din care provine. Festivalul Cetelor de Feciori a ajuns anul acesta la a XVII-a ediţie. Părintele spiritual al Festivalului este Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza. Prima ediţie s-a organizat pe vremea când protopopul Făgăraşului era părintele Ioan Ciocan, slujitor al Catedralei Ortodoxe ,,Sfântul Ioan Botezătorul”. Obiceiul colindatului de ceată bărbătească a fost inclus pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO, în luna decembrie 2013.

Ce se întâmplă între Sfântul Nicolae şi Sfântul Ioan

Cetele de feciori încep a se forma de Sfântul Nicolae, atunci când cetaşii îşi aleg funcţia ce o vor avea până în ziua de Sfântul Ioan, când se încheie această tradiţie. Funcţiile cetaşilor sunt diverse, de la vătaful mare, care este cea mai mare funcţie, vătaf mic, stegar, crâşmar, bucătar sau sameş. Fiecare cetaş îşi alege o fată din sat, care îi  va fi parteneră în deschiderea jocurilor, unde vor  dansa diverse jocuri populare.

În primele zile, băieţii stabilesc ce colinde vor cânta în ajunul Crăciunului, atunci când vor intra în fiecare gospodărie să vestească naşterea Domnului. Colindatul oamenilor se face începând de la casele celor mai importanți oameni din sat – primar, preot – apoi la fetele nemăritate, până se termină toate familiile. Ceata de feciori din Ţara Făgăraşului este însoțită la colindat de lăutari.

Cetaşii îşi aleg o gazdă, o familie în casa căreia ceata se va aduna seară de seară, pentru repetiţii. În zilele de sărbătoare, de la Crăciun la Sfântul Ioan, băieţii implicaţi în formarea cetei, rămân în casa gazdei să locuiasă împreună şi să se îngrijească de simbolul cetei, care de multe ori este un steag reprezentativ creat de fetele din sat.

Pentru a evidenţia unde se află gazda cetei, se aduc brazi înalţi, care se aşează pe o parte şi alta a poţii respective. Alţi brazi mai pot fi ornaţi şi în faţa căminului cultural, acolo unde tot satul ia parte la jocuri şi baluri. în zilele de Crăciun, cetaşii merg la biserică îmbrăcaţi în straie populare şi  colindă. Iar pe seară, îi invită pe oamenii satului şi pe cei din satele învecinate pentru a lua parte  la joc şi bal. În cele mai multe sate, jocurile au loc în cele 3 seri de Craciun, de Bobotează şi de Sfântul Ioan.

În ultima zi, atunci când cetele de feciori se destramă, în data de 7 ianuarie, la Făgăraş are loc Festivalul Cetelor de Feciori din Ţara Făgăraşului.

(Cristina Cornilă, Alina Roman)

@salutfagaras #festival, #tradiții, #jocpopularromânesc, #costumepopulare, #tarafagarasului, #festivalulcetelor, #Catedrala, #catedralafagaras, #ziarulsalutfagaras, #salutfagaras, #ziar, #hora, #cetasi, #cete, #ceata, #a17aeditie ♬ sunet original – Alina Roman