Sâmbătă, 10 februarie 2024, toată suflarea satului Cincu a fost prezentă la obiceiul săsesc Fuga Lolelor. Cincanii, costumaţi în lole, au ieşit pe străzi şi, după ce au interpretat un program satiric din remorca unui tractor în faţa Primăriei, au mers prin sat şi au alungat iarna şi duhurile rele. Din loc în loc s-au oprit pe la porţile la care localnicii i-au aşteptat cu gogoşi, pâine cu untură, vin, suc, cafea sau ţuică.
Această tradiţie a reînviat în anul 2017 la Cincu. De când a fost reluată, Fuga Lolelor s-a ţinut apoi anual timp de 4 ani. În 2020 evenimentul s-a desfăşurat pentru ultima dată înaintea unei noi pauze, pe fondul pandemiei.
Este o tradiţie săsească ce implică nişte costume spectaculoase, gogoşi calde, ţuică fiartă şi un bal seara în noapte.
Horsti Boghian, lolă din Cincu
După obicei, lolele au o gazdă de la care pleacă dimineaţa cu mare alai şi cu un tractor cu o remorcă pe care o împodobesc cu fotografii cu evenimentele care s-au întâmplat peste an. De la gazdă fac o primă oprire la Primărie unde îşi prezintă programul satiric, apoi mai fac alte 6-7 opriri prin diverse locuri ale satului, pe străzi, pe la interesecţii, iar oamenii ies din curţi şi servesc lolele cu ţuică, gogoşi şi vin. Seara fac un bal la căminul cultural.
La prima reluare a obiceiului, în cei 4 ani în care s-a desfăşurat până la pandemie, au fost implicate, în funcţie de an, între între 40 şi 90 de lole. Anul acesta au fost în jur de 70 de lole. Lor li s-au alăturat şi câteva lole din Agnita, o altă comunitate în care se mai păstrează obiceiul şi în care anul acesta a avut loc în luna ianuarie.
Ionuţ Mihăilă, lolă din Agnita
Măştile, bicele şi costumele lolelor sunt realizate de oamenii din Cincu.
Fuga Lolelor are şi un scop, pe lângă amuzamentul celor prezenţi: alungă iarna şi spiritele rele, de aceea se şi organizează spre final de iarnă de fiecare dată. Lolele sunt personaje mascate înfricoşătoare, cu costum făcut din cârpe negre, cu mască pictată şi cu coadă drăcească împletită din cânepă, iar ritualul lor face un zgomot infernal ca să sperie spiritele.
Pentru că oamenii de sub mască nu pot fi identificaţi, ei poartă nişte numere. Dacă cineva este indisciplinat, este găsit imediat pe baza numărului, iar în anul următor nu mai intră în lole.
Tradiţia există de peste 300 de ani în comunitatea săsească, dar se mai ţine în prezent doar în două localităţi: Agnita (jud. Sibiu) şi Cincu (jud. Braşov). Pe vremuri în lole nu se puteau costuma decât saşii, dar pentru că aceştia au luat calea Germaniei după ’90, sunt acceptaţi spre continuarea obiceiului şi românii. De exemplu, în comunitatea de la Cincu existau pe vremuri 800 de saşi, astăzi mai sunt doar câteva familii.
Suciu Sorin, primar Cincu
La eveniment a participat şi preotul Michael Reger, de la Parohia Evanghelică Cârţa, care slujeşte şi în comuna Cincu. Acesta a mărturisit că, fiind sas, nu s-ar da înapoi de la a intra vreodată în lole.
Michael Reger, preot evanghelic
Astăzi a fost o zi caldă şi însorită la Cincu, semn că iarna şi frigul s-au speriat de ritualul gălăgios al lolelor.
(Cristina CORNILĂ, Alina ROMAN)