Un proces care durează de mai bine de 15 ani ar putea dizolva orașul Victoria. Sătenii din comuna Ucea își doresc pământurile înapoi, pământuri pe care, acum 80 de ani, a fost construit orașul Victoria, 140 de hectare din zona industrială. Primăria comunei Ucea dorește să administreze aceste hectare, astfel încât să încaseze taxele și impozitele locale plătite de cei mai importanţi investitori din oraş. Cazul este pe rolul instanțelor brașovene, iar verdictul poate dizolva Victoria, însă procesul durează de aproape 15 ani. „Ar însemna ca oraşul să fie închis. Dar nu e nicio problemă din punctul nostru, pentru că am putea supravieţui ca şi comuna – Oraş Victoria. Păi… da! Dacă ne-ar lua asta, atunci ar scădea şi numărul de locuitori. Atunci oraşul ar trebui să se transforme în comună”, a declarat pentru Digi 24, citat de bizbrasov.ro primarul orașului, Cristian Gheorghe. De cealaltă parte, administraţia comunei Ucea de Jos nu comentează situaţia.
Mai mult însă, 103 localnici din satul Corbi al comunei Ucea revendică o parte din fosta colonie Ucea, adică din orașul în sine. Aceștia susțin că, în 1951, statul le-a luat forţat peste 230 de hectare, iar moştenitorii le vor înapoi.
Dacă-şi va pierde pământurile, Victoria nu va mai avea terenuri comasate pentru potenţiali investitori, iar dezvoltarea economică a acestuia ar fi blocată.
Istoria Victoria
Așezarea, numită mai întâi Ucea Fabricii, s-a dezvoltat în jurul unei fabrici înființate în perioada interbelică de un grup de întreprinzători cehi. După instaurarea comunismului și extinderea uzinei chimice Ucea uzinei chimice, localitatea a primit numele de Ucea Roșie și Ucea-Colonie. Din 1954, după moartea lui Stalin, poartă numele actual.
La recensământul din 1992 au fost numărați 10.142 de locuitori, în anul 2002 au fost recenzați 9.046 de locuitori, iar în 2011 7.386 de locuitori.
Un proces de lungă durată
Lupta localnicilor din Ucea pentru pământul de sub orașul Victoria a început în 2000, la 50 de ani de la aplicarea decretului de expropriere. Atunci, foştii proprietari sau moştenitorii acestora au întocmit cereri individuale pentru reconstituirea dreptului lor de proprietate, dar fără succes. Oamenii nu s-au lăsat învinşi şi, în 2005, s-au constituit într-un comitet ad-hoc. Au făcut iar cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, depunînd tabele nominale cu semănturile fiecărui solicitant, certificatele de stare civilă şi extrasele de carte funciară prin care dovedeau că semnatarii sunt moştenitorii de drept ai terenurilor solicitate. Numai că norocul n-a fost de partea lor, comisia locală de aplicare a Legii 18/1991 respingîndu-le cererile pe motiv că lipsesc acte doveditoare. Corbenii nu s-au lăsat uşor intimidaţi şi au mers mai departe, problema ajungând pe masa Judecătoriei Făgăraş.
Prin sentinţa civilă nr. 325/2007, instanţa a hotărît să respingă acţiunea civilă a comitetului ad-hoc pe motiv că terenurile solicitate sunt ocupate în proporţie de 70% de utilităţi, fiind în intravilanul oraşului şi constituind domeniu public. Etapa următoare a fost Tribunalul Braşov. „Comitetul ad-hoc a formulat recurs împotriva sentinţei judecătoreşti, demonstrînd că terenurile solicitate de noi nu fac parte din domeniul public, că sunt libere şi că pot fi restituite. Însă influenţele Prefecturii Braşov au fost atît de puternice, încît dovezile noastre nici măcar nu au fost analizate”, a mai declarat Cristian Maxim pentru bizbrasov.ro. Tribunalul Braşov a respins recursul, de data aceasta motivul fiind că sesizările s-au făcut prin comitetul ad-hoc, fără a exista o contestaţie persoanală a solicitanţilor.
