Recif de PET-uri pe Olt, în dreptul barajului de la Voila. ,,Dacă Oltul trecea prin Germania, mai vedeam gunoaiele acestea?”


Într-o perioadă în care întreaga Europă depune eforturi pentru a îmbunătăţi gestionarea deşeurilor, e de ajuns să faci un singur drum pe la barajul Hidrocentralei de la Voila ca să vezi apocalipsa gunoaielor. Tone de deşeuri, în special PET-uri, plutesc deasupra apei, laolaltă cu colonii întregi de lebede.

În ultimii 30 de ani, produsele fabricate din plastic au crescut într-un număr foarte mare la nivel global, cu aproximativ 70%. Cu aceeaşi rapiditate s-au înmulţit şi deşeurile din plastic. Procesul de dezintegrare a lor poate fi mai lung decât existenţa animalelor sau oamenilor, aşa că mai repede vor dispărea lebedele şi celalelte păsări de pe Olt decât sticlele din plastic printre care se scaldă acestea.

Pentru a înțelege în cât timp se descompune plasticul, trebuie să știi că o pungă se poate dezintegra între 10 și 20 de ani, însă recipientele care sunt făcute din plastic, precum sunt și sticlele, pot rezista și 500 de ani până la descompunere, în funcţie de climă.

Plasticul este printre cele mai poluante materiale şi printre cele mai întâlnite în natură. Păsările sau peştii mor dacă ingerează particule de plastic.

La barajul de la Voila s-a format un adevărat recif de deşeuri. Gunoaiele au fost aduse în timp de pe mai multe cursuri de apă, unde au fost aruncate în mod iresponsabil de oameni. Problema mormanului de deşeuri de la baraj persistă de mulţi ani. Responsabili pentru colectarea lor sunt reprezentanţii Hidroelectrica, iar şi mai responsabili pentru dezastrul ecologic creat sunt oamenii care nu conştientizează cât de criminal este gestul lor pentru ecosistem.

În prima parte a anului 2021 au fost colectate 200 de tone de deşeuri numai din dreptul acumulării de la Voila.

Acum, de când drumul dintre Voila şi Cincşor a fost închis (ca urmare a construirii podului de peste Olt de la Voila), traficul este deviat pe la Dridif, via brarajul Hidrocentralei. Aşa că veţi vedea mai mereu maşini oprite la baraj şi pe ocupanţii lor făcând poze luciului de apă. Toţi imortalizează gunoaiele adunate pe Olt, mai puţin fauna şi flora zonei.

,,Aşa ceva nu am mai văzut. Este prima oară când trec pe la acest baraj şi am oprit să ne minunăm. Suntem doar în trecere pe aici, suntem din judeţul Cluj. Este dezolantă imaginea creată de atâta plastic în apă. Zona ar fi foarte fumoasă altminteri; îmi imaginez primăvara şi vara cum arată verdele dealului din apropiere în contrast cu luciul apei. Văd că este şi o colonie de lebede aici, dar mă gândesc că vor dispărea ele dacă nu dispar deşeurile înainte. Mă întreb, dacă Oltul trecea prin Germania, mai vedeam gunoaiele acestea?”, a spus unul dintre şoferii care au oprit duminică în zona barajului.

,,Încă o dată, am picat examenul la ecologie şi la bun simţ. Ştiu ei europenii de ce fug de noi”, a exclamat un alt trecător surprins de ce i-a fost dat să vadă pe Olt.

În cursul ultimilor ani redacţia Salut Făgăraş a primit de la cititori nenumărate fotografii şi filmuleţe în care aceştia deplângeau dezastrul ecologic. Oamenii au surprins deşeuri dintre cele mai puţin aşteptate a fi găsite pe Olt, de la televizoare şi frigidere, până la haine, saltele sau mături.

(Cristina Cornilă)

Foto: Salut Făgăraş




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.