Destinul Singogii de pe strada Aron Pumnul din Făgăraş este pe cale să se schimbe. Lăcaşul de cult al evreilor de odinioară din oraşul nostru a avut partea sa de decădere şi degradare ani de-a rândul. Clădirea, construită acum 150 de ani, a avut însă o structură rezistentă şi este încă în picioare, în ciuda faptului că nu a fost recondiţionată şi că a găzduit oamenii străzii.

Cu aproape un deceniu în urmă, când ferestrele sale erau sparte, în nopţile reci obişnuiau să se furişeze acolo boschetarii sau tinerii teribilişti. Podeaua Singogii era tapetată cu haine şi plapume vechi, pe post de paturi improvizate.

După ce Municipiul Făgăraș a încheiat un contract cu Comunitatea Evreiească din Brașov și a luat în folosință acest imobil pe o perioadă de 25 de ani, lucrurile par să se schimbe.

Cine trece acum pe lângă Sinagogă va observa cu ușurință forfota de pe acoperișul ei.

,,Municipiul Făgăraș a intrat într-un parteneriat cu Fundația Comunitară Țara Făgărașului și cu Asociația Monumentum, în urma căruia am început să facem primele reparații. Mă refer aici la restaurarea integrală a acoperișului. Șantierul a început în 5 iulie, oficial trebuia să dureze până la 31 iulie, dar s-a prelungit până în data de 14 august. Potrivit parteneriatului, Fundația noastră asigură o parte dintre voluntari, în jur de 5 la număr, dar și 2 mese pe zi pentru toți voluntarii, care sunt în jur de 20 zilnic. Banii pe care noi îi cheltuim în acest proiect provin din sponsorizări, pe care le-am obținut în general de la companii private locale. Voluntarii sunt studenți la arhitectură”, a declarat Cristiana Metea, directorul Fundației Comunitare Țara Făgărașului.

,,Studenții care fac voluntariat la Sinagoga din Făgăraș provin din toată țara, de exemplu din Suceava, Vaslui, Timișoara, Arad, Oradea, Deva etc. Practica lor la acest obiectiv a început în 5 iulie și pentru mulți s-a încheiat la finalul acelei luni. Acum au rămas mai puțini la lucrări și căutăm în completare. Când am anunțat proiectul, a fost o cerere foarte mare din partea studenților pentru el. Am zăbovit mai mult asupra lui, peste termenul pe care ni-l propusesem, pentru că am întâlnit mai multe probleme la structură față de cât știam la începerea reparațiilor. Asociația Monumentum este inițiatoarea proiectului ,,Ambulanța pentru monumente” și s-a născut la Sibiu. Deși se ocupă în mare parte de lucrări în zona Transilvaniei, am făcut totuși intervenții și la Bacău sau Maramureș. Asociația se ocupă de logistica șantierului, de plata meșterilor, de micul dejun al voluntarilor, celelalte două mese pe zi fiind asigurate de Fundația Comunitară, dar se ocupă și de resursa umană, adică asigură mare parte din voluntari. Cazarea acestora este suportată de Primărie”, a declarat arhitectul Veronica Vaida, reprezentant al Asociației Monumentum.

Comunitatea evreilor de la Făgăraş era renumită pe vremuri. Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, circa 400 de evrei declaraţi număra urbea noastră. Era una dintre puţinele comunităţi evreieşti care avea propriul rabin. Recensământul din 1930 arată că 4,9% din populaţia oraşului era formată din evrei, 12,4% din germani, 26,7% din maghiari şi 54,2% din români.

Ultima slujbă religioasă a evreilor în această sinagogă a avut loc în anul 1987.

În România au fost construite aproximativ 100 de sinagogi. Dintre acestea doar jumătate se află în stare de funcţionare, celelate monumente de cult mozaic fiind în paragină.

Sinagoga din Făgăraş a fost construită în 1870.

În prezent, în evidenţele comunităţii evreieşti din judeţul nostru, Făgăraşul nu mai figurează cu niciun evreu.

,,Fiecare din partenerii acestui frumos proiect are propria participație la reparațiile care se realizează acum la clădirea Sinagogii. De exemplu, municipalitatea se ocupă de materialele de construcție, de transportul lor, de cazarea voluntarilor etc. Am găsit un spațiu, cu ajutorul Bisericii Evanghelice C.A., în care să poată fi cazate toate persoanele și vorbim de 20 de voluntari, un meșter, un îndrumător. În ce privește materialele de construcție, pot să vă spun că mare parte din țiglă provine de pe acoperișul Cetății. Ne-ar plăcea ca într-un viitor apropiat să reușim să intervenim și asupra fațadei. Căutăm acum soluții în acest sens. Sinagoga nu este monument istoric, dar face parte din Ansamblul urban zona Morii, aflat pe lista monumentelor de categoria B. Vom vedea dacă avem nevoie de studiu istoric, de studiu de parament și poarte reușim să acționăm și în zona fațadei. Ați observant că toate fațadele din centrul Făgărașului nu au culori stridente, așa încât și Sinagoga va avea un albastru pal, nu vă imaginați că va arăta, după refacere, ca Voronețul”, a declarat Marius Matei, consilier Primăria Făgăraș, Biroul Implementare Proiecte și Relații Internaționale.

După restaurare, casa de rugăciune a evreilor va deveni un adevărat centru cultural. ,,Ne propunem să facem un alt parteneriat cu Municipiul Făgăraș, după ce reparațiile vor ajunge la final, prin care să ne ocupăm de organizarea de activități culturale, de genul expozițiilor, concertelor, galelor și așa mai departe”, a mai adăugat Cristiana Metea.

Până să ajungă, însă, centru cultural, mai este nevoie de muncă, de materiale de construcție și de resursă umană.

Cei care doresc sa se înscrie ca voluntari la acest proiect până la data de 14 august, o pot face sunând la numărul de telefon 0740597184. Mai este nevoie de 20 de persoane.

De asemenea, pentru finalizare, mai sunt necesare 3.000 de bucăți de țiglă tip solzi, 100 de bucăți coamă, 1.500 de porții de mâncare (prânz și cină).

(Cristina Cornilă)