Un joc din Crihalma, născut după Primul Război Mondial, are propria sa carte


Un volum care consemnează toată istoria jocului Fecioreasca de la Crihalma a fost lansat joi, 3 noiembrie, la Muzeul Țării Făgărașului ,,Valer Literat”.

Evenimentul a strâns o mulțime de oameni, de la cei care au avut inițiativa acestei cărți, la cei care au format grupul de cercetare, dansatori, autorități de la Comana, invitați.

Autorii Vasile Stoica și Viorel Nistor sunt cei care au semnat volumul. Ei nu sunt crihălmeni, dar au colaborat cu localnicii și cu cercetătorii de la muzeu, pentru a putea include în volum nu numai descrierea structurii dansului, dar și schimbările de ritm, schimbările cinetice, pașii, bătăile, modul de aterizare a picioarelor, partiturile coregrafice în sine, dar și informații despre sat.

,,Astăzi (n.r. joi, 3 noiembrie) se lansează cartea „Fecioreasca fetelor de la Crihalma”. Satul Crihalma aparține de comuna noastră, comuna Comăna, și, datorită inițiativei doamnei Nicușan Diana, care este fiică a satului Crihalma, dar și cu ajutorul mai multor oameni de bine din satul Crihalma, care au contribuit la editarea ei, vom avea o carte strict despre Fecioreasca fetelor de la Crihalma. La MuzeulȚării Făgărașului au venit foarte mulți oameni de bine, au venit invitați, fii și fiice ale satului și cu toții vom fi prezenți la lansarea acestei cărți. Precum zicea Lucian Blaga „Veșnicia s-a născut la sat”. Cee ace se întâmplă acum este o dovadă că oameni de bine care țin la satul românesc și la români în general muncesc și aduc plus valoare comunităților din care fac parte. Pe lângă lansarea acestei cărți vom căuta să introducem jocul și în Patrimoniul Imaterial UNESCO. Singura pretenție a noastră este să se joace exact așa cum se joacă la noi în sat, de acolo de unde a plecat”, a spus primarul comunei Comăna, Viorel Grusea.

primar Viorel Grusea

 

Peste tot în țară Crihalma este cunoscută în special pentru dansul Fecioareasca Fetelor, specific localității, care se află în prezent în repertoriul multor formații artistice profesioniste.  Dar jocul popular este dus mai departe şi de către amatori, nimeni alții decât sătenii din Crihalma.

„În toamna lui 2019 mi-a venit ideea să facem această carte, pentru că Fecioreasca fetelor de la Crihalma se joacă în toate ansamblurile folclorice din țară, dar autentic e doar în Crihalma, iar crihălmencele nu aveau nicio carte a lor. Nu exista o carte cu pașii coregrafici, cu notele muzicale pe portativ și am considerat că trebuie să rămână ceva în urma lor. Din poveștile și din ce am aflat din sat, ar fi apărut după Primul Război Mondial, când din Crihalma 195 de bărbați au fost luați în război. Femeile au rămas singure acasă cu gospodăria, cu tot ce aveau de lucru, iar în șezători voiau să-și umple timpul și au început să joace, imitând jocul feciorilor și de la una la alta și-au făcut propriul joc. Tot din povești am aflat că ele au ieșit prima dată din Crihalma prin 1953 și de acolo au început să participe la fel de fel de evenimente. În 1979, sub coordonarea învățătoarei Cucu Ileana, crihălmeană, au câștigat titlul de Laureat la Festivalul Național Cântarea României. La ora actuală și de 40 de ani, poate și mai bine, de joc se ocupă doamna profesoară Fuciu Eugenia, tot crihălmeană”, a spus Diana Nicușan, cea care a avut inițiativa cărții.

Autorii susțin că, plecând de la autenticul joc de Crihalma, dansul a suferit în timp modificări majore, mai ales atunci când este jucat de ansamblurile din țară și nu de localnici.

,,Fecioreasca fetelor din Crihalma face de fapt parte din categoria celor 4 jocuri de femei din țara noastră. Mai există un joc al femeilor din Bilca în Suceava, unul din Șeredeiu în Sălaj și cel de la Căpâlna din Alba. Dansul de la Crihalma a apărut din necesitatea transformării spiritului femeiec într-unul bărbătesc. În momentul în care bărbații erau plecați pe front în armată, femeile din Crihalma au preluat din jocul lor. Cele mai multe surse pentru acest volum au fost de la fața locului, din Crihalma, dar am avut foarte mulți colaboratori, inclusiv aici la Muzeul Țării Făgărașului și la Centrul Cultural Brașov. Am lucrat și cu foștii coodonatori ai jocului Fecioreasca. Cred că este cea mai completă carte care s-a scos până acum despre Fecioreasca fetelor de la Crihalma, cu un material bogat atât din punct de vedere istoric, cât și al descrierii costumului și al descrierii coregrafice. Eu nu sunt din Crihalma și nici dl. Nistor. El este de pe Valea Hârtibaciului, mai aproape de Crihalma, iar eu sunt de pe Valea Târnavelor. Inițiativa acestei cărți a apărut din interiorul crihălmencelor, de la doamna Diana Nicușan”, a declarat Vasile Stoia, unul dintre autorii cărții și profesor coregraf al Ansamblului ,,Mărginimea” din Sibiu.

Vasile Stoia – autor

,,Mă bucur foarte tare că oamenii frumoși ca dl. Ciungara, dna. Nicușan și dl. Vasile Stoia – autorul cărții au reușit să scoată această carte despre Fecioreasca fetelor de la Crihalma și sper, de asemenea, să reușească să introducă acest joc și în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO, în pașii următori”, a declarat Diana Gribinca Popa, cea care a făcut prezentarea evenimentului.

 

,,Acest joc este unic în sudul Transivaniei. Cartea lansată acum este un prim pas spre înscrierea lui în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO, însă cartea, dincolo de faptul că prezintă acest joc unic (în România mai sunt numai alte 3 jocuri de fete care deivă din jocul băieților), este o monografie a satului. Jocul nu poate fi rupt de sat, prin urmare este integrat în sat, în monografie. Satul în sine are o istorie bogată, o atestare documentară de la sfârșitul secolului al XIV-lea, o activitate culturală intensă care a început după anul 1900, cu o societate de lectură, cu un despărțământ Astra de care țineau 10 comune”, a declarat Elena Băjenaru, gazda evenimentului.

„În urmă cu trei ani, niște crihălmence m-au trecut Oltul ca să mă ocup de acest dans, Fecioreasca fetelor de la Crihalma. Ne-am apucat, am început cercetările, am format un colectiv de oameni care cunoșteau dansul, cunoșteau istoria dansului. Cu ajutorul domnului dr. Băjenaru, am cercetat partea de istorie a satului, am găsit prima documentare a satului cu aproape 100 de ani înaintea documentelor existente până la acea dată. Inițial am vrut să facem o broșură, dar venind domnul Viorel Stoia, care e coregraf cu diplomă în domeniu, am ajuns să facem o documentație a acestui joc. Mă bucur că am reușit să scoatem într-o ținută foarte bună această carte.”, a spus ing. Ioan Ciungara.

Primăria Comăna, prin vocea și demersul primarului Viorel Grusea, este hotărâtă să facă acest joc cunoscut pentru întreaga planetă. Se va încerca introducerea lui, în forma sa autentică, pe lista UNESCO

(Cristina Cornilă)

 

 

 

 

 

 




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.