Pe 20 septembrie se împlinesc 49 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului. Un fost realizator al emisiunii Top Gear, l-a numit „cel mai frumos drum din lume”, pentru serpentinele sale și prin peisajul superb.
În data de 10 decembrie 1969, Consiliul de Miniștri a aprobat executarea drumului din Munții Făgăraș, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu. Marele asalt a avut loc la începutul anului 1970, lucrările fiind atribuite trupelor de geniu ale Armatei Române. Astfel, pe 10 martie 1970, Regimentul 52 Alba Iulia începe să lucreze dinspre nord, iar Regimentul 1 Râmnicu-Vâlcea dinspre sud, în zonele montane înalte.
Între 1970-1974, pentru Transfăgărășan s-au folosit aproximativ 6.250 tone de explozibil, fiind realizat un volum de peste patru milioane metri cubi de rocă.
„Aproape patru ani și jumătate a răsunat în Transfăgărășan canonada a sute de explozii, de cinci ori pe zi, la ore fixe”, spunea col. (r) Nicolae Mazilu, ulterior general de brigadă (r), în cartea sa „Enigma Transfăgărășanului”, citat de Adevărul. Acesta a avut o contribuție majoră la constructia drumului, având comanda Detașamentului de Construcţii Sectorul Nord.
Pe 7 aprilie 1974, s-a realizat străpungerea Munților Făgăraș, fiind realizată trecerea între sudul Transilvaniei și nordul Munteniei. Pentru realizarea tunelului Capra-Bâlea, care are o lungime de 887 m, s-au folosit 20 tone de dinamită, fiind excavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă. Este tunelul din România situat la cea mai mare altitudine. Momentul a fost sărbătorit cu flori și șampanie.
Drumul a fost inaugurat la 20 septembrie 1974, fiind prezent și Nicolae Ceaușescu. Deși ar fi trebuit inițial să poarte numele său, acesta a refuzat, iar drumul a devenit Transfăgărășan.
Transfăgărăşanul traversează cel mai înalt lanţ muntos din România, Munţii Făgăraş, prin judeţele Argeş şi Sibiu. Şoseaua, considerată cea mai spectaculoasă din țară, atinge 2.042 de metri la Bâlea Lac. Anul trecut, drumul a fost deschis circulației pe 21 iunie, iar cu 2 ani în urmă, în 15 iunie. Șoseaua este închisă pe o porţiune de 27 kilometri, timp de 8 luni din an, iarna şi primăvara, din cauza pericolului de avalanşe, căderi de stânci și alunecări de teren.
