MÂNĂSTIREA PRISLOP (Hunedoara), 27–28 noiembrie 2025 — La porţile uliţelor ce urcă spre curtea vechii mănăstiri se simte un freamăt aparte. Steaguri, icoane, oameni cu fiori de emoţie — bătrâni, tineri, familii cu copii — se adună cu lumânări, icoane şi genunchi tremurând.

Ceea ce urma să fie pentru mulți un pelerinaj — devine, în acest sfârșit de noiembrie, un moment istoric: proclamarea oficială a canonizării părintelui Arsenie Boca, care va primi titulatura de Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop.

Cine a fost Arsenie Boca și de ce canonizarea e un moment de referință

Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910, în localitatea hunedoreană Vața de Sus. După studiile teologice și o formare artistică care l-a apropiat de modul tradițional de pictură bisericească, a fost tuns în monahism în anul 1940 — la mănăstirea Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus. Sub povăţuirea sa, mănăstirea a renăscut spiritual: viaţă liturgică activă, pelerini, pictură, rugăciune — o adevărată revigorare a credinţei în zonă.

După ce regimul comunist a început represiunea — mănăstirea a fost desfiinţată, iar părintele persecutat, anchetat, închis — suferinţa, asceza şi mărturisirea lui au devenit legendă.

În pofida suferinţelor, numele său a rămas viu. Oamenii au continuat să vină: la Mănăstirea Prislop, unde e mormântul său; la Brâncoveanu; acasă — cu icoane, rugăciuni, dorinţa de vindecare. Astfel, a fost cunoscut mulţi ani drept „sfânt neoficial”.

Decizia oficială nu a venit uşor. A urmat un proces lung de analiză — “dosarul de canonizare” trimis către forurile ecleziastice, verificări, mărturii, reacţii. În iunie 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea lui Arsenie Boca, împreună cu alţi preoţi și mărturisitori ai credinţei persecutaţi în perioada comunistă.

Astfel, Arsenie Boca primește oficial titulatura ,,Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop”, iar ziua de 28 noiembrie — data adormirii sale (1989) — devine zi de prăznuire liturgică.

27–28 noiembrie 2025: un pelerinaj de suflet și o ceremonie de referință

Conform programului anunţat de Episcopia Devei și Hunedoarei, manifestările liturgice au început joi, 27 noiembrie, cu slujba de priveghere, iar vineri, 28 noiembrie, de la ora 9:00, va avea loc Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie arhierească la altarul de vară de la Mănăstirea Prislop.

Momentul culminant — după rugăciunea amvonului — va fi citirea ,,Tomosului sinodal”, documentul oficial de canonizare, urmat de prezentarea icoanei canonice a sfântului şi intonarea troparului în cinstea sa. Credincioșii vor avea acces la mormântul părintelui pentru închinare.

Autorităţile se aşteaptă la un val impresionant de credincioşi: peste 15.000 de oameni ar putea veni la Prislop în cele două zile — pentru rugăciune, reculegere și sărbătoare.

Pentru gestionarea mulţimii şi siguranţa pelerinilor, deja s-au mobilizat forţele de ordine: pe lângă organizarea de trafic și parcări, vor fi delimitate zone pentru autocare și autoturisme, iar accesul va fi controlat.

De ce contează pentru milioane de români

Pentru credincioşi, canonizarea lui Arsenie Boca are un vârf de semnificaţii:

E recunoaşterea oficială a sfinţeniei unui om al rugăciunii, al ascezei, al jertfei — nu în legende populare, ci în hotărâre a Bisericii.

E vindecarea unei răni istorice — persecuţia clerului și mărturisitorilor credinţei în comunism, o realitate dureroasă, dar deseori trecută sub tăcere. Arsenie Boca devine simbol al credinţei neclintite, al rezistenţei spirituale.

E o ancorare în tradiţie și viitor: generaţii noi vor putea descoperi viaţa lui ca model; iconografia oficială, sărbătorirea liturgică, pelerinajele — toate transformă memoria într-o prezenţă vie.

Este și un semnal pentru comunităţile monahale, pentru biserici, pentru religiozitate: sfinţii nu sunt doar din vechime; pot fi contemporani, apropiaţi, trăiţi prin oameni care au suferit, dar n-au lepădat crucea.

Legătura cu trecutul: de la Sâmbăta de Sus la Prislop

E important de amintit: primii paşi ai părintelui s-au legat de o veche mănăstire, Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus — locul unde a fost tuns în monahism și unde a început renașterea spirituală a aşezământului. Ulterior, duhovnicia sa l-a purtat la Mănăstirea Prislop, unde astăzi se află mormântul său — loc sfânt de pelerinaj încă din anii ’90.

Canonizarea nu marchează doar o schimbare de statut, ci și o reconectare a rădăcinilor — între viaţa începută în liniştea munţilor de la Sâmbăta și influenţa spirituală pe care a exercitat-o de-a lungul deceniilor.

Ce aduce canonizarea în viitor

Multe biserici şi credincioși vor adopta icoana oficială a Sfântului Arsenie de la Prislop; rugăciunile, pomenirea — parte din viaţa liturgică.

Locul de veci — Prislop — devine oficial un loc de pelerinaj național: infrastructura, acolade, mii de oameni anual, o descoperire spirituală pentru generaţiile viitoare.

Modelul vieţii părintelui — credinţă, suferinţă, dăruire — poate inspira o renaștere duhovnicească la nivel comunitar: monahism, rugăciune, implicare socială, memorie religioasă.

În încheiere — un moment de reflecţie

Pe 28 noiembrie 2025, la Mănăstirea Prislop nu se va face doar o ceremonie. Se va închide un ciclu — al persecuţiei, uitării, speranţei tăcute — și se va deschide altul: al recunoșterii, binecuvântării și comuniunii.

Arsenie Boca, de la Stareț la Brâncoveanu, călugăr persecutat, căutat de credincioşi, ajunge oficial — sfânt. Pentru o Românie care își caută identitatea, credința și rădăcinile, acest gest e — poate — una din cele mai puternice mărturii de revenire la sine.

(CRISTINA CORNILĂ)