În perioada 20-27 septembrie 2023, școala Friskole & Fribørnehave din Hobro (Danemarca), împreună cu Liceul Tehnologic „Dr. Ioan Șenchea” Făgăraș, au desfășurat un proiect educațional, care a avut ca scop schimbul cultural și dezvoltarea abilităților de comunicare în limba engleză.

În cadrul proiectului, au fost implicați 18 elevi danezi și 9 elevi români, coordonați de profesorii Ingjerd Fagerlund Hansen, Dennis Bach Rye, Dîngă Brîndușa și Alashqar Andreea, fiind susținuți de directorii celor două școli, Per Ølholm și Pop Laura Elena.

Proiectul a presupus ca cei 18 elevi danezi să fie împărțiți în perechi și să locuiască în casa unei familii-gazdă, pentru o săptămână. Elevii danezi au avut același program zilnic ca al elevilor români: dimineața mergeau împreună la școală, iar după-masa urmau programul obișnuit la familiilor-gazdă. Toate acestea, pentru ca elevii să învețe unii de la alții și să compare elementele de cultură care îi apropie sau care îi despart.

„Ideea participării în acest proiect aparține doamnei Ingjerd Fagerlund Hansen, o prietenă din Danemarca care mi-a propus să ne asociem pentru un schimb cultural. Dupa ce am discutat cu doamna director Laura Pop și am obținut acordul dânsei, dna Ingjerd a venit în vizită în școala noastră și împreună cu dna profesor Husac Luminița, am pus bazele proiectului nostru, proiect în care am atras-o mai apoi, din motive obiective pe dna profesoară Alashqar Andreea, cu care am colaborat extrem de bine, iar proiectul a avut un mare succes. Proiectul pe care l-am încheiat a avut pentru noi o importanță deosebită. În primul rând, elevii noștri au putut în timp real să exerseze abilitățile de exprimare în  limba engleză. Totodată, au legat pretenii strânse cu oaspeții noștri demonstrând că prierenia este o limbă univrsală. Am desfășurat activități prin care am urmărit cooperarea multiculturală, prin care copiii români i-au învățat câte ceva pe copiii danezi din trecutul românesc pe care noi ca popor ne străduim să-l păstrăm în tradiția noastră. Am dat pagini de istorie înapoi, am călătorit cu timp în timp, am cântat și dansat cum nu se putea mai frumos. Copiii danezi au fost foarte încântați și mulțumiți de găzduirea oferită și ne-au invitat și pe noi la ei,” a declarat Dîngă Brîndușa.

„Școala noastră a pus întotdeauna accent pe ideea de multiculturalism, deoarece, în lumea globalizată în care trăim, este important să ne înțelegem și să ne tolerăm unii pe alții. Elevii mei au, într-adevăr, acces la Internet și pot citi oricând despre alte culturi, dar mi-am dorit ca ei să trăiască această experiență și să vadă pe viu ce înseamnă o altă cultură. Sistemul educațional din Danemarca este diferit de orice alt sistem de acest fel din lume. În Danemarca, copiii nu trebuie să meargă zilnic la școală. Ei trebuie, în primul rând, să fie educați. Asta înseamnă că în Danemarca, părinții își pot crea propria școală. Acolo există aprox. 500 de feluri diferite de școli. Dacă în jur de 50 de părinți cer de la primăria orașului în care locuiesc să înființeze o școală, guvernul îi va susține financiar cu 75% din bugetul de care au nevoie pentru a asigura buna funcționare a școlii. Acest tip de școli sunt foarte ieftine, pentru că orice familie trebuie să își permită educarea copiilor. Școala în care eu predau a fost fondată în 1988, la cererea a numai 6 părinți, care și-au dorit ca elevii să învețe prin practică, experimentare, proiecte, activități, nu prin vechiul sistem de predare. Școala noastră are un autobuz propriu, iar când profesorul consideră necesar, pleacă cu elevii în cercetare, fără a cere permisiunea nimănui și fără a întocmi documente. Ajunși la muzeu, de exemplu, elevii adună tot felul de informații despre un anumit subiect, apoi se întorc la școală și discută împreună despre ce au învățat. Aici, merită notat faptul că sistemul danez de învățământ îi oferă profesorului încredere și libertatea de a fi creativ. Elevilor nu li se dau teme, deoarece noi credem că timpul pe care copilul îl petrece cu familia, cu prietenii, cu comunitatea, este important. Rar, elevii primesc de pregătit ceva acasă. Acum, vor pregăti numai planul de idei pentru o prezentare despre România, istoria și cultura ei. Sistemul de învățământ din România seamănă cu unele școli din Danemarca, dar eu cred că este mult mai ușor ca elevii să învețe prin activități. Elevii noștri sunt astfel motivați să vină la școală. Prin acest proiect, mi-am dorit să cunoască oameni simpli, să trăiască în locuințe obișnuite și să simtă cum este să faci parte din ritmul altei țări. De asemenea, am vrut să conștientizeze că indiferent dacă ești numit spaniol, chinez, român sau danez, ești un om la fel ca ceilalți. Toți tinerii de vârsta lor au visuri, planuri pentru viitor și aceleași probleme adolescentine. Din punct de vedere lingvistic, am vrut ca acestă experiență să îmi motiveze elevii să învețe diverse limbi străine. Din punct de vedere cultural, am vrut să le demonstrez elevilor că din moment ce sesizezi diferențe (în sistemul de învățământ, tradiții, gândire), îți poți înțelege mai bine propria țară. Apoi, poți compara ce au alții și țara ta nu are. De exemplu, românii sunt mai primitori, iar danezii sunt prea distanți și reci. Danezii sunt mai reținuți în a interacționa cu persoane noi. De aceea, am vrut ca elevii mei să învețe de la elevii români să fie mai prietenoși, mai curajoși,” a declarat Ingjerd Fagerlund Hansen.

„Activitățile la care au participat elevii au fost diverse, de la discuții de grup în cadrul școlii, la excursii prin țară. În prima zi a proiectului, elevilor danezi li s-a prezentat liceul nostru și istoria întemeierii lui. Au fost impresionați de serele de legume și de flori, de atelierele de mecanică auto și au fost uimiți de întinderea curții școlii noastre. Apoi, au realizat împreună cu elevii noștri un cuptor solar, sub întrumarea domnului profesor Pandrea Cornel și ajutați de elevi de la specializarea mecanică. Mai târziu, elevele noastre au confecționat împreună cu musafirii școlii mărțișoare, simbol păstrat prin tradiție de la vechii daci. A doua zi, ghidul montan Gheorghe Nemeș i-a condus pe Transfăgărășan, până la o altitudine de 2.230 de metri, unde se află Monumentul Alpiniștilor (cel mai înalt punct din Danemarca se află la numai 171 m). În a treia zi, au vizitat Bucureștiul și Casa Ceaușescu. S-au întors în Făgăraș, nu înainte de a vedea și Castelul Bran. Ajunși înapoi în școala noastră și cu mult mai multe cunoștințe despre trecutul și cultura României, au fost interesați să învețe să facă sarmale și cozonac. Pentru asta, doamnele profesoare de specialitate, din domeniul industrie alimentară, Monea Silvia și Vijoli Mihaela, împreună cu elevi de la specializarea bucătari, le-au fost alături și le-au explicat cum să gătească. În timp ce sarmalele fierbeau încet pe foc, iar cozonacul se rumenea în cuptor, elevii au concurat cu multă seriozitate într-un meci de basket, arbitrați de doamna profesoară Țîntar Ioana. Ziua s-a încheiat cu un prânz tradițional copios. Pe data de 26 septembrie, doamna profesoară Hera Ingrid, ne-a pregătit diverse activități pentru a sărbători «Ziua Europeană a Limbilor». Ultima zi a proiectului a fost marcată printr-o frumoasă reunuiune, unde copiii s-au învățat unii de la alții să danseze și să cânte. Asta, după ce s-au bucurat de prețioasa Colecție Muzeală de Etnografie și Istorie Locală din Șercaia, unde doamna profesoară Streza Dana le-a arătat copiilor costume tradiționale locale, le-a povestit despre obieceiurile, dansurile și tradițiile românești și le-a explicat cum istoria unui popor se poate reflecta în îmbrăcăminte. Sigur, nu se poate să îngrămădim într-un articol toate câte s-au întâmplat de-a lungul acestui proiect. În mare, elevii și-au creat amintiri de neuitat, s-au apropiat de o altă cultură, și poate, au legat prietenii pentru o viață. Toți profesorii liceului nostru, profesorii însoțitori din Danemarca și directorii celor două școli au făcut posibilă realizarea acestui proiect. Le mulțumesc lor, elevilor noștri curioși ne nou, și mai ales, familiilor gazdă, pentru care ospitalitatea pare să fie o îndeletnicire,” a relatat Alashqar Andreea.