Despre primul voievod al Ţării Româneşti, Negru Vodă, istoria nu are prea multe consemnări de lăsat posterităţii. Urmele lui însă nu s-au şters chiar cu totul. Făgărăşean la origini, Negru Vodă – despre care se spune că s-ar fi numit Radu, dar i s-a zis Negru din cauza tenului măsliniu de cuman – este cel care a traversat munţii spre Câmpulung şi Curtea de Argeş, întemeind acolo Ţara Românească. Mai devreme de asta, cu ceva ani înainte de 1300 (cam greu de spus câţi) a sălăşluit prin împrejurimile Făgăraşului. Dovadă stă o cetate în munţi la Breaza, care i-a aparţinut şi care se numeşte astăzi Cetatea lui Negru Vodă. Din ea se mai văd doar ruinele din piatră, pentru că în şapte secole de existenţă natura a acoperit suficient de mult lucrarea omului.
Înaintea acestei cetăţi, chiar pe locul pe care ea a fost ridicată, ar fi exitat o aşezare dacică, aşa încât putem vorbi de civilizaţie în munţii de la Breaza încă de acum 2.000 de ani.
La Cetatea lui Negru Vodă puţină lume ştia să ajungă, eu însămi, când am vizitat-o acum câţiva ani, am avut nevoie de ghid. De regulă, localnicii din satul Breaza (comuna Lisa) şi istoricii pasionaţi de voievod erau puţinii oameni care te puteau duce acolo. Acum lucrurile s-au schimbat. Există indicatoare pe traseu şi broşuri tipărite despre Negru Vodă şi a sa cetate.
Simpozion despre Negru Vodă
Anul acesta, un proiect născut din colaborarea Muzeului ,,Valer Literat” cu Asociaţia ,,Ţara Făgăraşului” încearcă să facă cetatea mai vizibilă. Proiectul are valoarea de 60.000 de lei, dintre care 48.500 lei reprezintă o finanţare de la Consiliul Judeţean Braşov, iar diferenţa este contibuţia Asociaţiei.
Acest proiect a început a fi implementat la data de 1 august şi va dura până în 30 octombrie 2021.
Duminică, 24 octombrie 2021, s-a desfăşurat o etapă importantă a acestui proiect.
,,În cadrul proiectului cultural ,,Pe urmele lui Negru Vodă – Cetatea de la Breaza”, proiect realizat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – Țara Făgărașului și cofinanțat de Consiliul Județean Brașov, a fost organizat, duminică 24 octombrie 2021, evenimentul cultural ,,Circuitul Cultural – istoric din Țara Făgărașului – Cetatea de la Breaza”. În prima parte a acestui eveniment a fost prezentată broșura culturală, care cuprinde un scurt istoric al Țării Făgărașului, Cetatea de la Breaza și câteva dintre obiectivele istorice din zona Făgărașului, obiective înscrise în Lista Monumentelor Istorice. Cea de-a doua parte a cuprins o componentă gastronomică, respectiv influența bucătăriei medievale în gastronomia locală contemporană, plecând de la cartea de bucate a principesei Annei Bornemisza, scrisă pe parcursul anului 1680 (a fost începută în cetatea Făgăraș). Au fost preparate 10 preparate eşantion din cele peste 1.600 de rețete aflate în acestă carte. Evenimentul s-a încheiat cu un ceremonial prezentat de Garda Cetății Făgăraș. Scopul principal al acestui proiect constă în facilitarea cunoașterii trecutului pentru generațiile prezente și viitoare, dar și atragerea unui număr mai mare de turiști pasionați de descoperirea de noi obiective turistice culturale din zona Țării Făgărașului”, a declarat Florin Ioani, preşedintele Asociaţiei ,,Ţara Făgăraşului”.
Ce presupune acest proiect
Proiectul este cu o cofinanţare de 20%, ceea ce însemnă că Asociaţia ,,Ţara Făgăraşului” a avut o contribuţie de circa 11.500 de lei, iar Consiliul Judeţean de 48.500 lei.
În cadrul proiectului, a fost prevăzută o parte de cercetare, care s-a finalizat cu un raport de cercetare cu date istorice.
De asemenea, s-a realizat şi s-a montat la Breaza un panou informativ, pentru ca toţi cei care ajung acolo să afle câteva informaţii despre ceea ce vor vizita.
Am fost montate şi indicatoare de tip săgeţi, care să conducă turiştii până la Cetate.
Proiectul mai prevede tipărirea unui număr de 800 de broşuri, a câte 40 de file fiecare, atât cu informaţii despre Cetatea lui Negru Vodă de la Breaza, cât şi cu celalalte obiective din Ţara Făgăraşului. Broşurile conţin fotografii profesionale. Un film documentar de 15 minute este, de asemenea, prins în proiect, precum şi simpozionul care tocmai s-a desfăşurat în 24 octombrie.
Despre Cetatea de la Breaza
Țara Făgărașului are trei fortificații militare medievale, cea mai cunoscută fiind Cetatea Făgăraș, celelalte două fiind localizate în Breaza și Comăna.
Dr. Elena Băjenaru, managerul Muzeului ,,Valer Literat” scrie următoarele despre fortificaţia de la Breaza:
,,Cetatea medievală de la Breaza a intrat în tabloul fortificațiilor medievale cu o aură de legendă, tradiția locală calificând-o drept „cetatea lui Negru Vodă”. Fortificația se află la o distanță de 5 km de sat, în punctul numit „Cetate” sau „Turn”, pe un platou îngust și alungit, care oferă condiții naturale de fortificare foarte avantajoase. Cetatea are o structură simetrică, cu două șanțuri prevăzute cu val, de o parte și alta a laturilor înguste, care protejează o incintă de zid întărită în cele două capete înguste cu câte un turn cilindric. Săpăturile arheologice au scos la iveală faptul că cetatea medievală s-a ridicat pe un sit arheologic din epoca dacică. În imediata apropiere a promontoriului pe care a fost construită această cetate, la punctul toponimic numit „Capul Turnului” au fost descoperiți, în anul 1967, 10 denari republicani romani (cercetătorii presupun, dată fiind limita de timp pe care se întind, între anii 129 î.Hr. și 38 î.Hr., că acești 10 denari au făcut parte dintr-un tezaur), descoperirea lor completând izvoarele cu privire la orizontul dacic atestat sub nivelul medieval al cetății de la Breaza. La aceștia s-au mai adăugat încă 122 de denari, recuperați din aceeași zonă câțiva ani mai târziu, care se datează între anii 155/120-8/6 î.Hr.
Din cercetările arheologice, rezultă că cetatea a avut două etape de construcție: cele două turnuri de piatră cilindrice, ridicate în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, și zidul de incintă construit la sfârșitul secolului al XIII-lea sau începutul celui următor. Problema datării nu este pe deplin elucidată datorită existenței, pe laturile de sud și nord, a șanțurilor și valurilor (din care unul este datat dacic, iar altul dat ca posibil din secolele IX-X), care permit emiterea ipotezei existenței unei fortificații databilă secolele IX-X.
Cetatea medievală a avut drept nucleu cele două turnuri rotunde cărora li s-a adăugat incinta de piatră într-o fază ulterioară. Specialiștii consideră că cetatea a funcționat de la sfârșitul secolului al XIII-lea până către mijlocul veacului al XV-lea.
În Transilvania, mai există doar o singură cetate cu turnuri cilindrice construită până la anii 1300 – Cetatea Secuilor de lângă Turda. Asemenea cetăți cu turnuri cilindrice sunt de factură sudică, iar ceramica lustruită descoperită în turnul cilindric dinspre nord denotă existența unor legături între cetatea de la Breaza și Țara Românească. La acestea se adaugă două tezaure de monede bizantine descoperite la Făgăraș și Cârțișoara, care indică, pe de o parte o locuire a Țării Făgărașului în secolul al XII-lea, dar arată și proveniența tipologică a culturii materiale, de factură sudică.
Breaza este considerată de unii specialiști nu cetate de graniță, ci fortificație voievodală românească făgărășeană, construită într-o perioadă când Țara Românească încă nu era organizată din punct de vedere statal.
Nici o altă cetate sud-transilvăneană nu este atribuită lui Radu Negru și acest lucru nu este întâmplător. Breaza nu apare menționată în nici un document și nici nu este așezată pe o hartă contemporană ei. Legenda descălecatului ar putea avea un sâmbure de adevăr. După cum se știe, domeniul Făgărașului a fost cedat de regele Andrei al III-lea lui Ugrinus în 1291, iar acesta din urmă a întâmpinat mari dificultăți în a intra în posesia lui. Legat de acest moment ar putea fi și motivul apariției unei fortificații la Breaza, care să asigure protecția unei căi de pătrundere spre regiunea unde s-a retras o parte a comunităților care nu au acceptat intrarea în servitute ca urmare a transformării țării în domeniu feudal.”
(Cristina Cornilă)
