Locuitorii Ţării Făgăraşului au fost dintotdeauna nişte oameni migratori. Această caracteristică se reflectă, mai bine ca oricând, în prezent, când miile de persoane provenind din această arie geografică au luat calea străinătăţii după anul 1989 pentru a-şi face peste hotare o altă viaţă, poate o altă casă şi, cu siguranţă, un alt loc de muncă.
Migraţia populaţiei din acest platou a existat, însă, şi cu 200 de ani înainte sau mai mult. Aşa se explică localităţile înfiinţate în Dobrogea cu numele, de pildă, de Făgăraşu Nou sau Sâmbăta Nouă.
Oamenilor locului acestuia le-a plăcut mai mult Dunărea şi Marea Neagră. Cu sute de ani în urmă au lăsat muntele şi s-au mutat lângă apă. Au înfiinţat acolo localităţi (sau le-au înlocuit numele) cu denumirea localităţilor din care sau de pe lângă care proveneau.
Dacă vă-ntrebaţi ce legătură au făgărăşenii de Braşov cu făgărăşenii de Tulcea, să ştiţi că au una chiar de sânge. Strămoşii noştri sunt şi strămoşii lor.
O personalitate cunoscută a învăţământului şi culturii româneşti, prof. Ilie Furduiu (1930 – 2016) a consemnat într-o lucrare de-a sa (,,Doborgea. 1 iulie 1879 – 1 iulie 2013”) că marii migratorii care au pus piciorul pe pământul Dobrogei au fost făgărăşenii: ,,Făgărăşenii au emigrat din satele: Sevestreni, Pojorta, Copăcel, Lisa, Netot, Sâmbăta, Vicea, Ucea de Jos şi de Sus, Voievodeni, Ileni, Şinca Veche şi Nouă, Mărgineni, Berivoiul Mare şi Mic, Poiana Mărului, Bran, Zărneşti etc. Aceştia conduşi de căpitanul Mihai Paparadu, întemeiază satul Făgăraşul Nou din comuna Topolog”.
Localitatea Făgăraşu Nou (n.r. profesorul o consemnează ,,Făgăraşul’’) se află în judeţul Tulcea şi aparţine de comuna Topolog. Localitatea a fost menţionată istoric pentru prima dată în anul 1790. Se spune că atunci s-ar fi numit Alamar, cel puţin aşa a fost identificată într-o hartă militară austriacă. Este posibil ca aşezarea să fi existat când şi-au făcut apariţia făgărăşenii, însă numele ei să fi fost schimbat odată de către aceştia.
Localitatea Sâmbăta Nouă face parte din aceeaşi comună şi din acelaşi judeţ cu Făgăraşu Nou. Aşezarea a fost menţionată pentru prima dată în anul 1867 sub un nume cu influenţă turcească, Dayran. Se presupune că noua ei denumire a fost influenţată de valul de migratori din zona satelor Sâmbăta de Sus şi Sâmbăta de Jos din judeţul Braşov. Cu câteva zile în urmă, în 4 noiembrie 2017, Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza, originar din Sâmbăta de Sus, s-a aflat în localitatea Sâmbăta Nouă pentru evenimentul de resfinţire a bisericii ortodoxe de acolo.
Prof. Ilie Furduiu găseşte în activitatea sa documentaristică şi localnici din zona Sibiului care au populat platoul Dobrogei, amintind de Răşinari, Gura Râului, Poplaca, Sălişte, Topârcea, Sibiel etc.
„În jud. Constanţa sunt ardeleni în peste 80 de comune”, spune acesta. Tocmai de aceea şi alte localităţi dobrogene, pe lângă Făgăraşu Nou şi Sâmbăta Nouă, au azi nume de origine ardelenească: Abrud, Haţeg, Horea, Crişan.
,,Între românii dobrogeni urmaşii ardelenilor stabiliţi acolo în decursul veacurilor şi urmaşii celor care au rămas în Transilvania să îndure cea mai odioasă asuprire de la „creştini” de alt rit decât cel al românilor e bine să aibă loc întâlniri frăţeşti la 1 iulie în Dobrogea şi la 1 decembrie în Transilvania”, susţine omul de cultură.