- Făgăraşul a îmbrăcat straie populare de sărbătoarea Sfântului Ioan. Astăzi, la Catedrala care poartă acest hram, şi-au dat întâlnire cetaşii din toate colţurile Ţării Făgăraşului, care au venit costumaţi cu veşmintele specifice satelor de provenienţă şi avându-le alături de fetele cu care au intrat în ceată. Au strigat câte o ultimă colindă de la balcoanele Catedralei, iar printre ascultători, pe lângă făgărăşenii care au participat la slujbă, s-au aflat primarii şi preoţii comunelor dar și primarul Făgăraşului, Gheorghe Sucaciu, gazda acestui impresionant eveniment.
O tradiție care se repetă de 15 ani la Făgăraș a avut loc și astăzi, de ziua Sfântului Ion, la Catedrala Ortodoxă din municipiu, cea care poartă hramul Sfântului Ioan Botezătorul. În fiecare an, în această zi, cetele de feciori din toată Țara Făgărașului se adună pentru un ultim colind, dar și pentru o impresionantă paradă a costumului popular.
De această dată, prezenți la eveniment au fost 30 de cete din Țara Făgărașului (feciori care sunt însoțiți de fetele din sat), care au colindat și în acest an, după doi ani de pauză, în incinta Catadralei Ortodoxe, iar apoi au plecat într-o paradă a portului popular pe promenada din jurul Cetății Făgăraș.
În Ţara Făgăraşului, obiceiurile şi tradiţiile din perioada sărbătorilor de iarnă sunt păstrate din moşi-strămoşi. Cel mai cunoscut obicei popular este Ceata de feciori, considerat a fi cel mai vechi şi bine păstrat obicei din zonă, atestat documentar în anul 1765.
Ceata de Feciori se constituie în seara de Sfântul Nicolae şi se desface la Sfântul Ioan, prilej cu care în oraşul nostru se organizează Festivalul Cetelor de Feciori din Ţara Făgăraşului. Această manifestare încheie practic seria de obiceiuri şi tradiţii specifice perioadei sărbătorilor de iarnă. Sărbătoarea adună anual 30-40 de cete, însoţite de regulă de primarul sau preotul din localitate. În această zi flăcăii sunt îmbrăcaţi în straie populare, accesorizate cu căciula cu vâstră şi banda tricoloră. Le au la braţ pe fetele cu care au intrat în ceată, şi ele purtătoare de costume tradiţionale.
Fiecare ceată colindă în Catedrala de la Făgăraş cântarea tradiţională a satului din care provine. Festivalul Cetelor de Feciori a ajuns anul acesta la a XV-a ediţie. Părintele spiritual al Festivalului este Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza. Prima ediţie s-a organizat pe vremea când protopopul Făgăraşului era părintele Ioan Ciocan, slujitor al Catedralei Ortodoxe ,,Sfântul Ioan Botezătorul”. Obiceiul colindatului de ceată bărbătească a fost inclus pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO, în luna decembrie 2013.
,,Este a XV-a ediție a Festivalului Cetelor de Feciori din Țara Făgărașului, realizată pentru prima oară la inițiativa Înalt Preasfințitului Laurențiu Streza. Anul acesta au fost prezente 30 de cete. Ne bucurăm că, iată, am putut organiza din nou acest festival, după doi ani de pauză, din cauza pandemiei. Și ne bucurăm că tradiția merge mai departe”, a declarat Diana Gribincea Popa, directorul Casei Municipale de Cultură.
Diana Gribincea – Popa
preot Iulian Boac
,,Pe data de 7 ianuarie este un obicei în Țara Făgărașului, cetele de feciori care s-au adunat în data de 6 decembrie, de sfântul Nicolae, își încheie acum această activitate. Ne bucură faptul că astăzi cetele de feciori au dorit să vină la Catedrala din Făgăraș pentru a ne bucura împreună de acest moment. Ceata din Țara Făgărașului are o tradiție foarte veche și de aceea tinerii noștri duc mai departe această tradiție, peste generații”, a transmis și preotul Iulian Boac, protopopul Făgărașului.
Ce se întâmplă între Sfântul Nicolae şi Sfântul Ioan
Cetele de feciori încep a se forma de Sfântul Nicolae, atunci când cetaşii îşi aleg funcţia ce o vor avea până în ziua de Sfântul Ioan, când se încheie această tradiţie. Funcţiile cetaşilor sunt diverse, de la vătaful mare, care este cea mai mare funcţie, vătaf mic, stegar, crâşmar, bucătar sau sameş. Fiecare cetaş îşi alege o fată din sat, care îi va fi parteneră în deschiderea jocurilor, unde vor dansa diverse jocuri populare.
În primele zile, băieţii stabilesc ce colinde vor cânta în ajunul Crăciunului, atunci când vor intra în fiecare gospodărie să vestească naşterea Domnului. Colindatul oamenilor se face începând de la casele celor mai importanți oameni din sat – primar, preot – apoi la fetele nemăritate, până se termină toate familiile. Ceata de feciori din Ţara Făgăraşului este însoțită la colindat de lăutari.
Cetaşii îşi aleg o gazdă, o familie în casa căreia ceata se va aduna seară de seară, pentru repetiţii. În zilele de sărbătoare, de la Crăciun la Sfântul Ioan, băieţii implicaţi în formarea cetei, rămân în casa gazdei să locuiasă împreună şi să se îngrijească de simbolul cetei, care de multe ori este un steag reprezentativ creat de fetele din sat.
Pentru a evidenţia unde se află gazda cetei, se aduc brazi înalţi, care se aşează pe o parte şi alta a poţii respective. Alţi brazi mai pot fi ornaţi şi în faţa căminului cultural, acolo unde tot satul ia parte la jocuri şi baluri. în zilele de Crăciun, cetaşii merg la biserică îmbrăcaţi în straie populare şi colindă. Iar pe seară, îi invită pe oamenii satului şi pe cei din satele învecinate pentru a lua parte la joc şi bal. În cele mai multe sate, jocurile au loc în cele 3 seri de Craciun, de Bobotează şi de Sfântul Ioan.
Paradă în jurul Cetății Făgăraș
Viorel Grusea, primar comuna Comăna
În ultima zi, atunci când cetele de feciori se destramă, în data de 7 ianuarie, la Făgăraş are loc Festivalul Cetelor de Feciori din Ţara Făgăraşului.
,,Ne bucurăm, iată, cu ajutorul bunului Dumnezeu, putem duce și noi mai departe această tradiție și obiceiuri strămoșești. Noi avem patru sate, două pe malul stâng al Oltului și alte două pe malul drept al Oltului și în toate satele avem alte și alte obiceiuri. Însă, toate la un loc, toate aceste obiceiuri, aduc Nașterea Domnului și motivează credința noastră strămoșească, ne țin aproape de Dumnezeu și ne aduc împreună. Atâta timp cât vom mai fi pe acest pământ, vom veni cu tot dragul la acest festival”, a declarat primarul comunei Comăna, Viorel Grusea.
,,Avem o împlinire sufletească, faptul că se păstrează această tradiție, că putem aduce și noi în sufletele oamenilor Nașterea Domnului Iisus Hristos. Festivalul cetelor de feciori este un festival la care cu dragă inimă participăm împreună cu ceata de feciori din Șercaia. Vom fi prezenți la acest eveniment atât timp cât ne vor ține puterile”, a adăugat și primarul comunei Șercaia, Cristinel Paltin.
Ovidiu Ovesea, primar comuna Părău
,,Noi suntem prezenți la acest festival cu ceata din Părău, aceasta a reprezentat comuna noastră. Suntem fericiți că am ajuns la eveniment, că ne-am putut prezenta tradiția din zona noastră, a fost frumos, ca în fiecare an. Nu am mai fost din 2019 la acest eveniment. Au fost multe cete din zona noastră și este un eveniment unic în toată România. Sunt mândru că sunt făgărășean, sunt mândru de tradiții și de oamenii din comuna mea. La mulți ani, tuturor”, a declarat primarul comunei Părău, Ovidiu Ovesea.
Emil Morar, viceprimar comuna Mândra
,,Păstrăm tradiția în comuna Mândra. Avem cete de feciori în două din satele noastre, Mândra și Toderița. Sperăm pe viitor să avem cete de feciori și în celelalte sate din comuna noastră. Am fost prezenți atât oficialități, cât și preoții din comună. Parada cetelor de feciori a decurs conform programului, am ieșit și am defilat în jurul Cetății Făgăraș, apoi am și jucat, bineînțeles”, a declarat viceprimarul comunei Mândra, Emil Morar.
(Alina ROMAN, Cristina CORNILĂ)
foto: Salut Făgăraș/Vlad Vasile
