O femeie primar a reuşit într-un singur mandat să deruleze proiecte pentru comunitate cât bugetul acestei comunităţi pe un sfert de secol. Este primăriţa din oraşul Victoria, Camelia Bertea, care spune că mai aşteaptă rezultatul şi altor proiecte depuse în timpul mandatului, iar, dacă acesta va fi pozitiv, calculul iniţial va fi depăşit. Deşi a candidat iniţial de la alt partid, strategia acesteia s-a schimbat pe parcurs, când a văzut că multe proiecte i-au fost susţinute de către social-democraţi, astfel încât pentru a putea continua în acelaşi ritm s-a alăturat acestei formaţiuni.
Bugetul de venituri al oraşului Victoria era undeva la 1 milion de euro (până anul acesta când a fost diminuat prin trasarea unei noi graniţe între Victoria şi Ucea). Până acum proiectele pe care le-a câştigat primarul – unele dintre ele fiind în derulare sau chiar finalizate – însumează 25 de milioane de euro.
Am stat de vorbă cu primarul Camelia Bertea pentru a afla care au fost împrejurările ce au dus la înfăptuirea unui astfel de record. Am aflat că în realitate nimic excepţional nu s-a petrecut, decât perseverenţă, muncă peste program, disponibilitate din partea colegilor şi ajutor de la un partid la care nu s-a aşteptat, care a venit mai repede şi mai mult decât de la partidul în care se afla Bertea.
Am rugat-o să ne detalieze proiectele mai recente:
- Am făcut Secţia de Radiologie a Spitalului Orăşenesc, pentru care am beneficiat de un sprijin de 400.000 de euro de la Ministerul Sănătăţii pentru aparatură. Avem doi medici radiologi acolo, unul de la Sibiu cu contract part-time şi un alt medic cu contract întreg. Lucrarea este încheiată, secţia funcţionează, aşteptăm să intrăm în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Noi am deschis Secţia de Radiologie după ce s-a făcut contractarea cu Casa de Asigurări de Sănătate, aşa că pentru Radiologie vom face contractarea doar anul acesta pentru ca pacienţii să nu mai aibă costuri. Acum radiologiile se fac contra-cost, preţul fiind între 30 şi 60 de lei, în funcţie de tipul de radiologie.
- Am beneficiat de sprijin şi în proiectul creşei, care a fost depus spre finanţare la Compania Naţională de Investiţii. La ora actuală suntem cu creşa în procedurile de achiziţie publică, iar amplasamentul a fost predat acum o săptămână. Creşa va fi ridicată în spatele laboratorului de mecanică de la Liceul ,,Dr. Alexandru Bărbat” şi va fi o unitate medie cu o capacitate de 70 de locuri. Pentru construcţia creşei costurile sunt suportate integral de stat, ceea ce pentru noi a fost excelent, pentru că nu am avut de plată decât un studiu geologic şi unul topografic, ambele presupunând costuri minimale.
- Pentru acest an noi am alocat din bugetul local o cotă de 10% pentru un alt proiect de la spital, pentru achiziţionarea de aparatură pentru viitoarea Secţie de Paliaţie. Cea mai mare parte a fondurilor vine însă tot de la Ministerul Sănătăţii, adică încă 2 milioane de lei (circa 400 de mii de euro). Spitalul a demarat achiziţionarea aparatelor, printre care şi un mamograf. Această secţie deocamdată nu este deschisă, ea va funcţiona la ultimul etaj al spitalului. Va deveni funcţională după ce vom renova spaţiul, iar partea cu renovarea este un proiect separat.
- Noi am alocat de la buget nostru o sumă de 100 de mii de euro şi am făcut o altă solicitare către Ministerul Sănătăţii de încă 3,5 milioane pentru reabilitarea spaţiului în care va fi Secţia de Paliaţie, iar acum aşteptăm răspunsul de acolo. În acest proiect mai sunt prevăzute lifturi moderne, rampe noi de acces la intrarea în spital, dar şi altă aparatură în completarea celei din proiectul anterior. Avem medici şi asistente în spital care au făcut cursuri în domeniul îngrijirilor paliative, astfel încât atunci când finalizăm secţia vom avea şi personalul. Nu am putut reabilita spaţiul până acum, pentru că se suprapunea cu un alt proiect, cel de eficientizare energetică a spitalului, care a fost câştigat mai înainte şi care se află în procedura achiziţiei publice. După ce vom termina lucrările la acoperiş prevăzute în proiectul de eficientizare, motiv pentru care începem chiar cu etajul IV ca să nu mai plouă în interior, vom demara celălalt proiect cu reabilitarea Secţiei de Paliaţie.
- Am primit de la bugetul de stat în luna decembrie 2023 suma de aproape 3 milioane de lei pentru derularea altor proiecte pe care le avem la ora actuală. Până în prezent am semnat proiecte în valoare de 25 de milioane de euro (pentru lucrări de eficientizare energetică pentru blocuri, pentru spital, pentru Casa de Cultură, pentru liceu, avem proiectul cu insulele ecologice, facem locuinţe pentru specialiştii din sănătate şi învăţământ etc.). La toate aceste proiecte avem nevoie de cotă de cofinanţare, care este undeva de 1,5 milioane de euro pentru toate proiectele însumate. Şi cota aceasta pare că tot creşte de la o zi la alta, pentru că apar semne în acest sens şi vă dau un exemplu: tocmai ce am primit o notificare de la Ministerul Dezvoltării prin care eram întrebaţi dacă mai dorim să facem proiectul cu cele 6 staţii de încărcare electrice prin PNRR, pentru că există posibilitatea să nu mai poată fi suportate financiar prin PNRR, întrucât s-au redus fondurile. Dacă optăm să îl facem prin fonduri proprii, ar însemna încă 200.000 de euro, bani pe care nu am mizat, că atunci când am depus proiectul acestea erau cheltuieli pe care nu trebuia să le suportăm noi. Dar în eventualitatea în care nu va fi finanţat proiectul acesta, noi mai avem oricum alte 6 staţii de încărcare electrice depuse la Agenţia Fondului pentru Mediu şi putem rămâne cu acelea.
- În 2014 a început procesul pentru limita administrativ-teritorială a oraşului Victoria la graniţa cu comuna Ucea. Din păcate, în acest proces care a durat 10 ani, care a început şi a continuat cu aceeaşi casă de avocatură de la Braşov, am pierdut o mare parte din domeniul oraşului Victoria. Dacă înainte aveam undeva în jur de 914 de hectare, acum am rămas cu aproximativ 430 de hectare. Asta înseamnă că mare parte din terenul societăţii Viromet este acum la Ucea, la noi mai sunt doar palatul şi 5 clădiri, iar de la 1 ianuarie 2024 impozitul nu mai vine tot către noi. Mai sunt şi alte fabrici care se vor duce de acum la Ucea, de pildă Maxam. Dacă bugetul de la Victoria avea venituri anul trecut de 5,2 milioane de lei din impozite, de anul acesta au scăzut cu aproape 40%. Dacă luăm în calcul doar cheltuielile efectuate anul trecut, vom observa că doar şcolile, Casa de Cultură, clubul sportiv şi o parte din spital ajung la suma aceasta şi nu mai rămân bani pentru cotele neeligibile ale proiectelor, pentru salarizări etc.
În contextul în care veniturile de la bugetul local au fost drastic diminuate, şansa oraşului Victoria (despre care chiar recent presa centrală scria că nu-l găseşti nici pe hartă) rămâne tot în preajma proiectelor pe care le face Primăria. Dacă ritmul actual se rupe, Victoria va intra în colaps.
În ultimii ani oraşul a înregistrat prima sa curbă ascendentă, după mai bine de un sfert de secol de stagnare. Banii care vin la Victoria prin proiectele menţionate şi altele în curs de aşteptare a rezultatului sunt singura gură de oxigen a comunităţii locale, o comunitate în care să ne amintim că a fost reînfiinţat şi un spital, lucru pe care nu l-am mai întâlnit în ultimii ani în toată România.
Poate că este important de arătat şi că un proiect cu fonduri europene nu se poate realiza peste noapte, ci durează în medie 2 ani de zile. Proiectele câştigate de administraţie acum sunt cele depuse masiv de Bertea în anii 2021 şi 2022.
(Cristina Cornilă)