Joia Mare: tradiții, semnificații și obiceiuri din Săptămâna Patimilor


Joia Mare este cunoscută şi ca Joia celor 12 Denii sau Joia Neagră. Cele 12 lumânări aprinse la citirea Deniilor vor fi aprinse pe parcursul întregului an, ele având puteri deosebite, spune tradiţia.

Denia pentru Joia Mare este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: Spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Împărtășaniei, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi începutul Patimilor prin vinderea Domnului.

În seara din Joia Mare, la biserică se citesc cele 12 Denii sau cele 12 Evanghelii, prin care se aminteşte istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Taină şi continuând cu prinderea Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, aducerea lui la arhiereii Ana şi Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea, moartea şi punerea sa în mormânt.

Lumea merge la biserică îmbrăcată în haine de doliu, făcute din pânză albă şi cusute cu negru.

În Joia Mare se face ultima pomenire a morților din Postul Mare, iar tradiția spune că în noaptea dintre Miercurea Mare și Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc la vechile lor locuințe, unde rămân până în sâmbăta dinainte de Rusalii. Obiceiul este, la sate, să li se lase câteva scaune afară pentru a se odihni pe ele și să se facă focuri mari în curte la care să se încălzească…

În Joia Mare este interzis să ne sărutăm, pentru că Iuda l-a sărutat pe Iisus chiar înainte să fie prins de romanii pe mâna cărora l-a dat. Nici să dormim în timpul zilei nu e permis, altminteri ne vom da lenii pe parcursul întregului an.

Femeile nu au voie să spele rufe pentru că pentru că la morți, în loc să ajungă pomană, se duce apă murdară de la spălat. În Joia Mare nu se fac sub nicio formă parastase.

Există numeroase tradiții importante legate de această zi, însă cea mai importantă este cea legată de alimentație. În Joia Mare nu ai voie sub nicio formă să mănânci oțet sau urzici, dar nici undelemn. Explicația este una simplă: fiind în Săptămâna Patimilor, în care trebuie să postim gândindu-ne la sacrificiul suprem făcut de Hristos pentru umanitate, nu trebuie să consumam lucrurile cu care a fost batjocorit Mântuitorul de către semenii noștri.

Trebuie amintit faptul că  atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înțepându-i rănile și stropit cu oțet, pentru a-i provoca și mai multe dureri. Legenda spune că atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oțet. Iar cu untdelemn a fost uns la coborârea de pe cruce în mormânt.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.