Românii care urmează calendarul iulian sau trăiesc în comunități cu influență slavă marchează în această noapte Revelionul pe rit vechi, o tradiție păstrată cu sfințenie în special în Dobrogea, Moldova și în zonele rurale unde trăiesc lipoveni, ruși, ucraineni sau sârbi.
Anul Nou pe rit vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, cu două săptămâni după Revelionul obișnuit, conform calendarului iulian încă folosit de unele biserici ortodoxe.
O sărbătoare a continuității tradițiilor
Pentru aceste comunități, trecerea în noul an nu este doar un moment festiv, ci și unul încărcat de simboluri. Seara se petrece în familie, cu mese bogate și urări de sănătate și belșug. Se spune că modul în care începi anul îți influențează norocul, de aceea oamenii caută să fie veseli, împăcați și cu casa curată.
În unele sate, se aprind lumânări sau focuri ritualice pentru alungarea răului și a ghinionului, o tradiție veche întâlnită mai ales în comunitățile lipovenești din Dobrogea, precum Jurilovca, Sarichioi sau Slava Rusă.
Plugul, semănatul și urătorii
Ca și la 1 ianuarie, copiii și tinerii merg cu Plugușorul, rostind urări despre muncă, sănătate și prosperitate. Gospodarii aruncă boabe de grâu sau porumb pentru a chema rodul anului ce vine.
Urările sunt simple, dar puternice: spor în toate, animale sănătoase, recolte bogate și pace în familie.
14 ianuarie – Sfântul Vasile pe rit vechi
Ziua de 14 ianuarie este dedicată Sfântului Vasile, iar tradiția spune că este bine ca primul care trece pragul casei să fie un bărbat, pentru noroc.
Mesele sunt îmbelșugate, cu bucate „grase” – carne de porc, cârnați, plăcinte –, iar munca grea este evitată. Se fac urări pentru spor și sănătate, iar certurile sunt considerate un semn rău pentru tot anul.
Superstiții de Anul Nou pe rit vechi
• Gerul anunță un an bogat
• Ninsoarea aduce belșug
• Împrumuturile se evită, pentru a nu „da norocul din casă”
• Certurile aduc ghinion
Deși nu este o sărbătoare oficială, Revelionul pe rit vechi rămâne un reper identitar pentru zeci de mii de români. În sate din Dobrogea, Moldova și Banat, dar și în comunitățile urbane ale lipovenilor, noaptea dintre 13 și 14 ianuarie este încă un prilej de a păstra vii obiceiurile strămoșești și de a întâmpina noul an cu speranță.
