Marțea Albă, a treia zi de Paște din Săptămâna Luminată, marchează finalul principalelor sărbători pascale în tradiția ortodoxă. Ziua este trecută în calendar cu cruce roșie și are o semnificație aparte pentru credincioși, fiind dedicată bucuriei Învierii și întăririi legăturilor dintre oameni.

Potrivit obiceiurilor vechi, în această zi oamenii obișnuiau să meargă în vizită la rude, vecini și prieteni, tradiție cunoscută sub numele de „umblatul cu pasca”. Gestul simboliza vestirea Învierii și împărțirea bucuriei sărbătorii. De asemenea, finii duceau daruri nașilor, precum pască, colaci și alte bucate, iar în unele zone, mai ales în Moldova, se întorceau vizitele făcute în prima zi de Paște.

În plan religios, Marțea Albă este și ziua în care are loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, pâinea de împărtășanie sfințită în Joia Mare.

Tradiția populară spune că această zi trebuie respectată ca o sărbătoare: nu se muncește, nu se fac treburi grele și se evită conflictele. Se crede că cei care nu țin cont de aceste obiceiuri pot avea parte de ghinion sau lipsuri pe parcursul anului. Săptămâna Luminată continuă apoi cu alte zile încărcate de semnificații. Miercurea este asociată cu interdicții de muncă pentru femei, Joia Verde este dedicată holdelor și grădinilor, iar Vinerea Scumpă coincide cu sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, legată de tradiții ale apei considerate vindecătoare.

Marțea Albă rămâne astfel o zi a liniștii, a comuniunii și a respectării tradițiilor, în care credincioșii sunt îndemnați să păstreze spiritul sărbătorii pascale.