Motorina sare de 8,2 lei/litru. România intră într-o zonă de risc a prețurilor la pompă


  • Prețul motorinei în România a depășit pragul de 8,2 lei pe litru, iar specialiștii avertizează că scumpirile pot continua în următoarele săptămâni, pe fondul tensiunilor regionale, al creșterii cotațiilor internaționale și al poverii fiscale ridicate.

Motorina standard se vinde în prezent, în funcție de stație, la prețuri cuprinse între 8,14 și 8,23 lei/litru. Analiștii nu exclud atingerea nivelului de 8,3–8,5 lei/litru, dacă presiunile externe persistă, în special cele legate de evoluția petrolului Brent și de blocajele regionale din lanțurile de aprovizionare.

Creșterea nu indică o lipsă de carburant, ci o expunere accentuată la factori de preț, alimentată de taxe și accize mari, costuri logistice în creștere și instabilitate în regiune.

Datele analizate de Asociația Energia Inteligentă arată că, față de anul 2020, scumpirile la pompă au devenit semnificative:

  • Benzina a urcat de la 5,27 lei/l la 7,86 lei/l, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 49%.
  • Motorina a crescut de la 5,76 lei/l la 8,20 lei/l, adică un plus de 42%.

În 2020, statul încasa aproximativ 46% din valoarea unui plin. În 2026, această pondere a ajuns la 56%. Din creșterea totală de circa 2,5 lei/litru, aproximativ 70% provine din taxe și accize, iar restul din costuri de transport, distribuție și operare.

Specialiștii conturează două scenarii:

  • Scenariul optimist: stabilizarea fluxurilor de aprovizionare menține prețurile între 8,1 și 8,3 lei/litru.
  • Scenariul pesimist: menținerea tensiunilor regionale împinge motorina spre 8,3–8,5 lei/litru, fără șocuri bruște, dar cu scumpiri graduale.

Potrivit AEI, România nu se confruntă cu o criză de aprovizionare, ci cu una de preț, cu impact direct asupra transportului, agriculturii și lanțurilor de distribuție.

Pentru limitarea efectelor asupra populației și economiei, AEI propune:

  • intervenția temporară a statului atunci când prețul motorinei crește cu peste 10% în trei luni;
  • sprijin direcționat către categoriile vulnerabile și sectoarele strategice;
  • măsuri fiscale flexibile, aplicate pe termen limitat, fără distorsionarea pieței.

Specialiștii subliniază că soluțiile trebuie calibrate atent, astfel încât să atenueze șocurile de preț și să reducă presiunea inflaționistă, fără intervenții agresive în mecanismele pieței.



Articole similare

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.