Pentru că avem multe de spus!

.

Proprietarii de terenuri se opun înfiinţării Parcului Naţional Făgăraş


 

muntiFundaţia Conservation Carpathia a organizat, miercuri, la Braşov, o întâlnire cu proprietarii de terenuri şi primarii comunelor din zona braşoveană a Masivului Făgăraş, pentru a prezenta proiectul înfiinţării Parcului Naţional Făgăraş, care, potrivit reprezentanţilor ONG-ului, ar avea ca scop protejarea şi conservarea pădurilor din acest areal.

Proprietarii de terenuri şi reprezentanţii administraţiei locale din zonă le-au spus însă Barbarei Promberger, director executiv al Conservation Carpathia, şi colaboratorilor acesteia că nu sunt de acord cu acest proiect, reproşându-le că nu au fost consultaţi anterior. Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, a subliniat neimplicarea instituţiei pe care o conduce în proiect, în pofida a aceea ce fundaţia ar fi lăsat de înţeles să se creadă, prin anunţul transmis invitaţilor la dezbatere.

„Această iniţiativă nu a aparţinut Consiliului Judeţean Braşov. Am venit ca şi ceilalţi colegi primari ca invitat. Mi-am exprimat un punct de vedere referitor la acest lucru ţinând cont de faptul că, dacă astăzi Masivul Făgăraş se află în situaţia în care există foarte multă biodiversitate, a existat o strategie durabilă şi s-a ajuns la a avea această şansă ca acest masiv să devină parc naţional; consider că este rezultatul muncii proprietarilor, celor care au locuit în zona respectivă, tocmai datorită faptului că, fără a avea cine ştie ce cunoştinţe ştiinţifice, au făcut acest lucru, iar azi ne putem bucura că în Masivul Făgăraş putem avea foarte multe exemplare ca faună şi ca floră. Şi toate aceste lucruri s-au datorat administraţiei zonei respective – primăriilor, composesoratelor – iar tot ceea ce se va dori pe viitor ar trebui să ţină cont de opinia oamenilor, de faptul că şi ei sunt la fel de interesaţi ca zona respectivă şi pe viitor să rămână la fel”, a spus Adrian Veştea, citat de bizbrasov.ro.

“Dacă acest parc naţional s-ar face, zecile de sate de jur şi-ar închide porţile. Asta a încercat odată şi Ceauşescu, să radă satele din munţii Făgăraş sau să le taie apa, ca, dacă ar mai fi partizani, să nu aibă logistica necesară. (…) Dacă acest parc s-ar face acum, oamenii din zonă nu ar mai avea nici lemn de foc, nici unde să meargă la cules de ciuperci, nici unde să meargă la plimbare”, a spus primarul comunei Şinca Nouă, Dumitru Flucuş pentru aceeași sursă.

Conform declaraţiilor date de directorul tehnic al Fundaţiei, Mihai Zotta, în ianuarie 2017, prima încercare de înfiinţare a Parcului Naţional Făgăraş a avut loc în perioada 2002-2005, fiind vorba de un proiect finanţat de Consiliile Judeţene Sibiu, Argeş şi Braşov pentru realizarea unui studiu ştiinţific, care cuprindea aproximativ 200.000 hectare. Potrivit lui Zotta, demersurile de constituire a parcului au ajuns până în stadiul de redactare a hotărârii de guvern la acea dată, apoi, „din cauza presiunilor exercitate de parlamentarii care apărau grupuri de interese locale, forestiere şi cinegetice, proiectul a fost stopat definitiv”.

În 2016, guvernul Cioloş a aprobat însă Memorandumul privind înfiinţarea Parcului Naţional Făgăraş iar ulterior, Fundaţia Conservation Carpathia a atras o finanţare de 5 milioane de euro pentru implementarea unui astfel de proiect.

bizbrasov.ro




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.