Vinerea Mare, una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin, amintește de răstignirea și moartea pe cruce a lui Iisus Hristos pentru mântuirea oamenilor. Pentru credincioși, aceasta este o zi de doliu profund, dedicată reculegerii, rugăciunii și participării la slujbele religioase.

Cunoscută și ca „Vinerea Seacă”, ziua este ținută prin post negru, tradiția spunând că nu se consumă alimente, ci doar apă, pe parcursul întregii zile. Vinerea Mare face parte din Triduum Sacrum, alături de Joia Mare și Sâmbăta Mare, perioadă ce marchează momentele centrale ale Patimilor lui Hristos.

În biserici, este scos Sfântul Epitaf – pânza pe care este reprezentat trupul Mântuitorului – sub care credincioșii trec în semn de smerenie și credință, până în după-amiaza zilei de sâmbătă.

Slujbele specifice acestei zile includ Denia din Joia Mare, când sunt citite cele douăsprezece Evanghelii ale Patimilor, Ceasurile Împărătești din dimineața zilei de vineri, Vecernia în cadrul căreia are loc „Punerea în mormânt” și Pavecernița.

Potrivit Evangheliilor, după ce a fost judecat de Pilat din Pont, Iisus a fost biciuit și obligat să-și poarte crucea până pe Dealul Golgota, locul răstignirii. Acolo a fost pironit pe cruce, alături de alți doi condamnați, sub inscripția I.N.R.I. („Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor”).

După moartea Sa, trupul a fost coborât de pe cruce de Iosif din Arimateea și înmormântat într-un mormânt din apropiere, împreună cu Nicodim.

Vinerea Mare este însoțită și de numeroase tradiții populare. În unele zone din țară este refăcut simbolic Drumul Crucii, precum cel de la Lupeni până la schitul Straja sau traseul dintre Arad și Mănăstirea Hodoș-Bodrog. Totodată, tradiția spune că în această zi nu se lucrează pământul, nu se coase și nu se spală rufe, iar anumite alimente, precum urzicile sau oțetul, sunt evitate.

Se crede că ploaia din Vinerea Mare aduce un an bogat, iar scăldatul în apă rece în această zi ar aduce sănătate pe tot parcursul anului.