726 de ani au trecut de la prima atestare a municipiului Făgăraş! Prima atestare a municipiului Făgăraş a fost realizată în anul 1291. În timp, oraşul a devenit un important centru politic, mai ales datorită găzduirii dietelor, ca reşedinţă princiara, precum şi pentru faptul că în secolele 16-17 a fost scaun superior de judecată.

La 11 martie 1291 într-un act de donație a regelui Andrei al III-lea al Ungariei, se face prima menţiune documentară a oraşului Făgăraş, deși există documente anterioare acestei mențiuni, care menționează Țara Făgărașului ca fiind ,,Terra Valachorum”, adică Țara Românilor iar Gobelinus, un episcop catolic al Transilvaniei din secolul XIX, numea Făgăraşul ca fiind „marele oraş românesc”. De asemenea în Letopiseţul Cantacuzinesc scris de Stoica Ludescu în secolul XVII se preciza că „ începând cu anul 1296, în timpul domniei lui Radu Negru, s-a pornit la construirea Cetatea Făgăraşului”.

Însă izvoare istorice despre această cetate coboară mult în trecutul îndepărtat, până spre secolul al XII-lea, când se pare că exista aici, în inima țării Făgăraşului, o cetate din lemn, întărită cu pământ ce ar fi fost distrusă cel mai probabil de invazia tătară din 1241. De-a lungul existentei sale, cetatea a trecut prin mai multe stăpâniri iar dacă inițial a îndeplinit rolul de cetate regala de graniță, începând cu anul 1366, cetatea va aparține domnilor Țării Românești în calitate de feud vasalic.

În secolul al XV-lea a început consolidarea cetăţii cu fortificaţiile aferente, iar o atestare documentară consemnează că în 1455 Iancu de Hunedoara a numit aici doi castelani pentru administrarea cetății. Tot documentele istorice consemnează că voievodul Ştefan Mailat a transformat cetatea în castel, în 1528, iar pretendentul la conducerea Transilvaniei, Gaspar Bekes, va realiza şanţul de apărare și va întări și mai mult zidurile cetății în anul 1564.

De la 1700, cetatea este transformată de habsburgi în garnizoană militară, iar din 1948, cetatea va deveni închisoare comunistă, urmând ca din 1965 să se iniţieze ample lucrări de renovare, iar cetatea să devină obiectiv turistic și istoric.

La Făgăraș, episcopul Inocențiu Micu-Klein a locuit într-o casă construită în 1727, iar în 1737 și-a mutat reședința episcopală, printr-un schimb de proprietăți, la Blaj, pentru a se afla în centrul teritoriului episcopiei.Arhitectura istorică a orașului trimite cu gândul la meșteșugarii care s-au așezat în Târgul Făgărașului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole și ale micilor meșteșugari. Stilul arhitectural este puternic influențat de cel al coloniștilor saxoni, îmbinat începând cu secolul al XVIII-lea, cu barocul austriac.

Motiv să ne mândrim

Cetatea Făgăraş a fost declarată în 2015 al doilea cel mai frumos castel din lume, potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor, şi prezentat de publicaţia Huffington Post.