Apa până într-o comună din Țara Făgărașului vine de la o distanță record, 20 de kilometri


Apa până într-o comună din Țara Făgărașului vine de la o distanță record: 20 de kilometri. Apa care va ajunge în curând la robintele oamenilor din Toarcla este adusă din Pojorta pe o conductă trasă pe sub Olt până la Cincu, iar de acolo la Toarcla.

Primăria comunei Cincu a tras, cu câțiva ani în urmă, pe cheltuiala proprie, toată conducta respectivă din Pojorta. Cu ocazia lucrărilor recente la podul peste Olt, s-au făcut foraje pe sub râu și conducta a fost introdusă pe acolo. Înainte, conducta cu apă era legată de podul vechi și traversa Oltul pe sub pod, acum conducta trece pe sub apă. Traversarea aceasta a fost realizată acum un an.

Pe traseul lung pe care-l străbate, conducta respectivă are dimensiuni diferite, cuprinse între 250 și 325 mm.

Aceasta poate fi utilizată pe viitor și de către alte comune care doresc să-și ducă apa din această sursă în satele lor.

Apa vine prin cădere pe distanța celor 20 de kilometri și nu trebuie pompată. La intrarea în Cincu există un bazin de 100.000 de litri și acolo există o primă stație de pompare. Apa este pompată spre cel mai înalt punct din Cincu și de acolo ajunge prin cădere în gopodăriile oamenilor.

Conducta care vine de la Pojorta alimentează așadar tot satul Cincu de mulți ani și, în curând, și satul Toarcla. De asemenea, tot prin ea este alimentată și unitatea militară.

Recepția finală a conductei de 20 de kilometri a fost făcută în anul 2017, iar lucrarea fusese începută din anul 2007.

,,De mulți ani tot lucrăm la introducerea apei în Toarcla, acum suntem pe final, mai trebuie montate bazinul care preia apa din Cincu și o pompă. În rest, este făcută toată instalația în toată Toarcla, există toată legăturile, este trasă și conducta până acolo. Extimez că într-o lună de zile va fi finalizată”, a declarat Sorin Suciu, primarul comuni Cincu.

Sorin Aurel Suciu – primar Cincu

Mormintele getice descoperite la Toarcla au amânat lucrarea de apă

Rămăşiţe ale civilizaţiei geţilor au fost descoperite cu mai mulți ani în urmă în satul Toarcla. Istoria consemnează prezenţa geţilor pe teritoriul nostru cu peste două milenii în urmă.

În satul Toarcla localnicii nu ştiau că există astfel de vestigii. Au aflat şi ei de mormintele cu pricina când s-a pus în discuţie lucrarea de alimentare cu apă a localităţii.

A durat mai bine de un an până să se identifice exact locurile în care au fost îngropaţi geţii. Între timp, s-a modificat şi traseul conductelor cu apă, pentru a nu deranja somnul de veci al geţilor.

,,În pregătirea lucrării de apă la Toarcla, când ne-am dus să ne dea autorizaţie Consiliul Judeţean Braşov ca să putem începe lucrarea, am aflat că cineva ne-a făcut o reclamaţie cum că n-avem aviz de la Sit Natura 2000. Am mai stat 6 luni de zile să ne dea şi avizul acesta şi când să începem lucrarea cineva ne-a mai făcut o reclamaţie, un sas din câte ştiu, că avem morminte getice pe undeva pe lângă Biserica Evanghelică. Uite aşa ne-am văzut nevoiţi să angajăm oameni de la un muzeu din Braşov să vină să facă studii ca să stabilească pe unde ar fi mormintele. Un an de zile a durat şi asta. Pe unde s-au identificat mormintele nu aveam voie să săpăm. Când am terminat şi cu momintele şi am vrut să lucrăm, am primit de la tribunal hârtie că firma constructoare a intrat în faliment. Între timp, deviasem şi traseul apei ca să nu mai treacă prin zona mormintelor getice”, declara în anul 2020 primarul Suciu. Ulterior, au urmat mai multe licitații până la găsirea unui alt constructor.

Geţii aparţineau neamului tracic şi se spune despre ei că vorbeau aceeaşi limbă ca şi dacii. În decursul istoriei au fost confundaţi deseori cu dacii, însă geţii au fost primii menţionaţi de izvoarele antice.

(Cristina Cornilă)

 

 




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.