Fostul stareț al Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta va fi canionizat la mijlocul lunii august. Făgărășenii pot lua parte la eveniment.

,,Avem bucuria de a vă invita să fiți alături de noi la un moment unic în istoria Țării Făgărașului: canonizarea Sfântului Serafim cel Răbdător de la Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 16 august 2025, începând cu ora 7:00, la Mănăstirea Sâmbata de Sus. Pentru a facilita participarea la această sărbătoare, îi îndemnăm pe toți credincioșii să ia legătura cu preoții lor parohi, care se vor ocupa de organizarea transportului. De asemenea, cei care au posibilitatea pot participa și cu mașinile personale. Vă așteptăm cu mult drag!”, a declarat preotul protopo Iulian David.

prot. Iulian David

Cine a fost Serafim

Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (1912 – 1990) a fost duhovnic aproape 50 de ani la Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, județul Brașov, şi îndrumător, duhovnic şi prieten al părintelui Teofil Părăian, care îl considera pe părintele Serafim „un om sfânt”.

Serafim s-a născut în 27 octombrie 1912, în satul Totoi, din județul Alba, primind la botez numele Sfântului Dimitrie. Părinții săi, Nechifor și Catalina, oameni simpli și muncitori, i-au fost primii dascăli în drumul său spre Dumnezeu.

El a urmat Academia Teologică Andreiană de la Sibiu, unde avea să fie remarcat ca „unul dintre cei mai distinși studenți (…), la bună purtare, ca și la carte” , „un student foarte bun și foarte sărac”. La finalizarea studiilor teologice, văzând cât de bună e lucrarea studentului său,  Dumitru Stăniloae, rector al Academiei în acea vreme, avea să îl recomande în postul de secretar.

Astfel, a intrat în atenția mitropolitului Nicolae Bălan, căruia îi va mărturisi că vrea să intre la mânăstire.

În noiembrie 1938 a primit, prin mâna ierarhului său, harul hirotoniei întru diacon și, la scurt timp, a fost trimis în Sfântul Munte Athos. Însoțit de Cuviosul Părinte Arsenie Boca, s-a așezat la Chilia Sfântul Ipatie, unde s-au nevoit vreme de șase luni, sub ascultarea ieroschimonahului Teodosie Domnariu, starețul Chiliei, luând sfat duhovnicesc și de la marele nevoitor isihast român Cuviosul Antipa Dinescu. A mers apoi, pentru un an, la Atena, spre a învăța limba greacă și a audia cursurile Facultății de Teologie. Rodul acestei ascultări a fost traducerea unor pagini din scrierile Sfinților Ioan Gură de Aur și Vasile cel Mare, precum și ale unor Părinți filocalici.

Întorcându-se în țară, s-a așezat la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, ctitoria Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, lucrând la rezidirea acesteia, împreună cu  Arsenie Boca, în vremurile tulburi ale celui de al Doilea Război Mondial. În 15 ianuarie 1941 a primit hirotonia întru preot și, la scurt timp, de praznicul Izvorului Tămăduirii, tunderea în monahism.

Apoi a mers pentru un an în Germania și Austria, unde a învățat limba germană.

În anul 1944, a fost numit stareț al Mănăstirii brâncovenești de la Sâmbăta de Sus, nevoindu-se în această ascultare timp de 10 ani, în vremurile de început ale regimului comunist potrivnic Bisericii.

A murit în 20 decembrie 1990.

Sfântul Serafim cel Răbdător a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2024.

Numele său a fost explicat de Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurențiu: „Răbdarea a fost una dintre calitățile sale, pentru că a fost monah, și-a asumat călugăria în toate valențele ei. De la iubire, a avut numele serafim, a fost cu adevărat serafic și îi iubea pe toți dimprejur și le zâmbea, le vorbea cu atâta căldură”, a explicat ierarhul.

Sambata de Sus – Mânăstirea ,,Constantin Brâncoveanu”

A doua zi după hramul mânăstirii

Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai importante sărbători pentru Ţara Făgăraşului. În această zi cea mai mare mănăstire din zona noastră, Mănăstirea Brâncoveaunu – Sâmbăta de Sus, îşi sărbătoreşte hramul, la care participă pelerini din toată ţara. Mii de credincioşi sunt aşteptaţi şi anul acesta pentru a se ruga împreună Maicii Domnului.

Făgărăşenii au o evlavie deosebită pentru Maica Domnului, iar acest lucru se vede şi în numărul mare de lăcaşuri de cult închinate Născătoarei de Dumnezeu.

Bisericile din: Făgăraş (cimitir), Beclean, Drăguş, Lisa, Ludişor, Ohaba, Sâmbăta de Jos, Sâmbăta de Sus Răsăriteană, Săsciori, Şoarş, Şona, Toderiţa, Toarcla, Veneţia de Jos şi Voievodenii Mari au toate hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Mănăstirea Făget de la Boholţ are hramul „Naşterea Maicii Domnului“ (8 septembrie), mănăstirea de la Dejani şi biserica parohiei Recea – „Acoperământul Maicii Domnului“ (1 octombrie), iar bisericile din Vad din Iaşi – „Intrarea în biserică a Maicii Domnului“ (21 noiembrie).

Însă, pelerinajul cel mare se face în data de 15 august pentru Mânăstirea Sâmbăta, una dintre cele mai renumite mânăstiri din Ardeal. Nu întâmplător canonizarea Sfântului Serafim a fost programată în vecinătatea hramului mânăstirii.

(Cristina Cornilă)