În 2 septembrie, pentru prima oară în acest an, se desfășoară Noaptea Muzeelor la Sate. Iată care sunt deschise gratuit pentru public în Țara Făgărașului:

Biserica fortificată din Cincu și Muzeul lui Horsti

Biserica fortificată din Cincu are particularitatea de a îmbina trei stiluri arhitectonice diferite, localitatea fiind unul dintre cele Șapte Scaune (unitati adminstrative ale sasilor transilvăneni, din sec. XII până spre sfârșitul sec. XIX, mentionate prima oara în 14 iulie 1349 pe Pamântul Craiesc din sudul Transilvaniei), care prin etimologie au format denumirea Siebenburgen.

Aflăm mai multe informații despre ce înseamnă un „Scaun” (adică o uniune de mai multe orașe și sate, supuse aceleiași puteri judecătoresti) sâmbătă, 2 septembrie, de la Brighitte Boghian, inimoasa curatoare a bisericii-cetate.

Și asta nu e tot – căci tot în Cincu, la nr. 423, Horsti, fiul Brighittei Boghian, este poate cel mai tânăr colecționar din România, care și-a amenajat singur un muzeu, „Muzeul lui Horsti”, în șura bunicului, pe care-l îmbogățește cu aceeași pasiune, ca la vârsta de 8 ani, când s-a decis să devină – spune el –  „proprietar de muzeu”!

Interior din biserica evanghelica din Cincu

„La vârsta de 8 ani am văzut un muzeu românesc din Cincu, cel al doamnei Barbu, care a fost sursa de inspiraţie pentru muzeul meu. Am tratat cu bunicul să îmi lase un fost atelier în care îşi punea el sculele şi l-am convins că sunt destul de serios în ceea ce vreau să fac. De atunci tot adun în el piese” (…). „Mi-ar mai plăcea ca într-o zi să preiau şi meseria mamei, când ea nu mai poate face pe ghidul. O însoţesc de multe ori la Biserica fortificată şi o ajut şi eu când are foarte mulţi turişti. Ştiu de la ea ce să le explic, ce să le arăt şi pe unde să îi conduc. Vreau să las muzeul meu generaţiilor viitoare, că anii trec repede. Până atunci o să-l măresc” – Horst Stephanius Tudoran.

Biserica fortificată din Cincșor

Biserica fortificată din Cincșor este cea mai bine și complet conservată biserică fortificată săsească din zona Făgărașului și una dintre cele mai pitorești din toată Transilvania. Satul Cincșor/ Kleinschenk este unul din cele mai vechi, coloniștii de aici ajungând probabil în primul val de colonizare, odată cu cei de la Cincu. Aflat în plin câmp, în apropierea principalului drum ce leagă Brașovul de Sibiu și chiar pe drumul care leagă Făgărașul de Cincu și mai departe de Agnita, numele german al satului – Kleinschenk (în traducere „cârciuma mică”) – îi atestă rolul de popas.

Biserica evanghelică fortificată ocupă centrul fostului sat săsesc, întregul ansamblul fiind construit între mijlocul secolului al XIII-lea și 1637, cu mici intervenții din prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Din mobilierul bisericii nu se păstrează piese mai vechi de mijlocul secolului al XIX-lea. Un altar poliptic târziu, realizat în jurul anului 1650, se găsește în Muzeul Țării Făgărașului. Pictura altarului actual a fost realizată de pictorul Carl Dorschlag în 1867, iar tâmplăria de un meșter sibian în 1868. Orga realizată de meșterul Samuel Maetz în 1805 a fost recent restaurată și este funcțională.

La nord, peste drum de biserică, se află probabil cea mai veche casă parohială din mediul rural. Nucleul acesteia este construit în secolul al XVI-lea, iar după o restaurare recentă în interior au fost descoperite fragmente generoase de pictură murală decorativă din secolul al XVII-lea.

Biserica și o parte din fortificație au fost restaurate începând cu anul 2011, întreg ansamblul fiind parte a unui proiect de revitalizare implementat de Asociația Contrafort Pro Kleinschenk/ Cincșor. Scopul final este de a obține un produs cultural inedit în peisajul bisericilor fortificate din Transilvania – o biserică culturală. Începând cu anul 2017, Cincșorul este gazda unei Reședințe Internaționale de Artă Vizuală ce aduce anual laolaltă artiști care creează inspirați de oamenii, istoria și natura locului. Lucrările lor pot fi admirate în biserica fortificată și în fosta școală săsească construită în 1910, cu influențe Art Nouveau, opera arhitectului transilvănean Fritz Balthes – astăzi casă de oaspeți.

Biserica fortificată din Cincşor

Cu prilejul Nocturnei muzeale rurale, publicul este invitat să viziteze:

– în biserică: expoziția artiștilor participanți la Reședința Internațională de Artă Vizuală Cincșor 2022;

– în sacristie: expoziția „Meșteșugul cositorului în Europa Occidentală și în Transilvania, secolele XVI-XIX”, organizată în cadrul proiectului Biserica culturală Cincșor, susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură.

Program:

– orele 17:00, 18:30 și 22:00: tur ghidat Biserica culturală Cincșor și ansamblul ei (limbile română și engleză), cu degustare plăcintă de Cincșor;

– ora 21:00: Concert de orgă cu Klaus Dieter Untch, la orga istorică realizată în 1805 de meșterul Samuel Maetz, în prezent restaurată.

Colecția Muzeală de Etnografie și Istorie Locală din satul Șercaia

Centrul Social-Cultural „Sf. Nicolae”, ce adăpostește Colecția Muzeală de Etnografie și Istorie Locală din satul Șercaia, este o institutie care apartine bisericii ortodoxe din localitate, din cadrul Patriarhiei Române. Centrul social-cultural servește intereselor comunitătii privind afirmarea, conservarea, transmiterea și conștientizarea valorilor de patrimoniu, susține, păstrează și promovează valorile culturale și artistice locale și naționale.

Evenimentul special de Noaptea Muzeelor la Sate este organizat de un grup de inițiativă alcătuit din preotul paroh și alți membri ai comunității (în total 10 membri). Pe pacursul zilei de 2 septembrie, între orele 17:00-00:00, propunem :

1. Oferte culturale speciale:

• Proiecții de filme și prezentări ale unor bunuri de patrimoniu;
• Ateliere interactive din sfera meșteșugurilor casnice;
• Șezătoare cu joc popular și cântece din folclorul local și național.

2. Turul muzeului pentru toți vizitatorii, însoțit de explicațiile unui muzeograf. Ce se poate vedea:

• exponate aparținând în special patrimoniului local dar și regional, unele cu o vechime de peste 100 de ani, organizate într-o expoziție permanentă (carte veche, obiecte liturgice, icoane pictate, țesături și port popular reprezentativ pentu localitate, instrumente muzicale, mobilier, piese ale industriei casnice, piesă din recuzita primului război mondial, fotografie veche și alte exponate din gospodăriile satului traditional românesc din Șercaia, precum și ale minorității germane care a locuit în Șercaia);
• o expoziție temporară care reunește lucrările realizate în cadrul șezătorilor de la muzeu de fete și femei, pe parcursul ultimului an ;
• o expoziție de ouă încondeiate din Șercaia, realizate de artizanele din sat.

3. Colțul cu suveniruri – vizitatorii pot achiziționa contra cost suveniruri, albume și broșuri, cărți poștale/vederi, precum și produse locale realizate la atelierele și șezătorile de la Centru.

Colecție și Atelier enografic de țesut la Ucea de Sus

La Ucea de Sus puteți vizita

• Atelierul (cu trei războaie) de țesut și uneltele aferente – activități propuse:

– demonstrații de urzit, depănat fire, torsul lânii și al cânepii, confecționarea ițelor, confecționarea ițișoarelor, pregătit război pentru învelit, țesutul propriu zis;

– prezentarea materialelor folosite în proces: bumbac, lână, cânepă, arniciul mercerizat;

– posibilitatea vizitatorilor de a încerca țesutul la război sau folosirea uneltelor aferente procesului de țesere;

– povestiri la lumina lămpii cu petrol.

• Colecția etnografică Petrișor Sorin – activități propuse:

– vizitarea colecției etnografice de țesături și elemente vestimentare cu prezentare și explicații ale semnelor și simbolurilor folosite, precum și a provenienței obiectelor;

– recondiționare obiecte de patrimoniu;

– discuții interactive.

Fierăria lui Lazăr – Șona

Fierăria lui Lazăr, inaugurată în anul 2015, reprezintă primul și cel mai mare proiect al Asociației sătești „Șona Noastră”, având ca scop recuperarea meșteșugului fierăritului tradițional ca modalitate de transmitere a valorilor locale și valorizarea identității culturale a comunității din Șona.

Fierăria lui Lazăr este atât un muzeu, cât și un atelier funcțional de fierărit tradițional.

Evenimentul „O seară la Fierăria lui Lazăr” constă în prezentarea spațiului cu toate obiectele sale și apropierea de acest meșteșug (prezentare realizată de ghidul local Mihaela-Maria Frățilă), precum și a activităților culturale întreprinse la fierărie de-a lungul timpului. Deasemenea, informarea vizitatorilor cu privire la atelierele demonstrative de fierărit din fiecare vineri, susținute de fierarul Ovidiu Miclea.

Activități de deschidere a evenimentului „O seară la Fierăria lui Lazăr”:

• ora 17:30 – Expoziție a picturilor realizate de copiii din Șona;
• ora 18:00 – Start la prăjituri! Concurs de prăjituri realizate după rețete tradiționale de către localnici, urmat de premierea celor mai autentice și tradiționale prăjituri.

Expoziția aetistului Florin Ghenade – Fundația Ștrefan Câlția – Șona

Fundația Ștefan Câlția va organiza în șura din curtea Casei Albastre expoziția artistului Florin Ghenade Arbori Bătrâni. Să fie întuneric, da’ să fie lumină!

Istoricul expozițional al proiectului Arbori Bătrâni a început în 2015, cu un eveniment în spațiul Kube Musette din București curatoriat de Sandra Demetrescu, urmat de alte expoziții la Fabrica de Pensule în Cluj, sau Muzeul de Artă din Timișoara. În perioada 2018-2019, o nouă expoziție a avut loc la Muzeul Țăranului Român din București, curatoriată de Matei Câlția și Alexandra Manole.

Expoziția Arbori Bătrâni din șura Casei Albastre își propune să reia proiectul într-un cadru rural, readucând imaginile într-o zonă în care peisajul cultural este prezervat. Cu rol de documentare, dar fără să fie jurnalistice, Florin Ghenade fotografiază într-un cadru nocturn arbori cu vârste cuprinse între 200 și 600 de ani, iar prin colaborări directe cu ecologi, caută înțelegerea subiectului fotografiat. Mai mult de atât, dincolo de locul și rolul lui în natură, Ghenade cercetează arborii prin prisma comunității din jurul lor, a straturilor de memorie și timp, a identității ecologice și culturale ale spațiului rural pe care le conțin ca documente.

Casa Albastră Sona

Folosind un timp de expunere lung, imaginea se transformă dintr-o simplă înregistrare într-o serie de întâmplări surprinse, căci scopul acestui proiect nu este acela de a arăta, ci de a ne învăța să privim. În contextul de azi, nu arborii bătrâni sau fotografia pe film sunt amenințate, ci însuși actul privirii.

„Există context, există informații despre acești copaci. Pot fi priviți din punct de vedere antropologic, ecologic, istoric, arhitectural, pot fi priviți din prisma legendelor și poveștilor care m-au atras spre ei, dar mai întâi, să fie priviți.” – Florin Ghenade

Preocupat de fotografie ca mediu și nu ca mod de documentare, Florin Ghenade (n. 1982, Roman) abordează proiecte care vorbesc despre estetica imaginii. Din 2012 se dedică proiectului Arbori Bătrâni în care fotografiază arbori veterani de pe teritoriul României, documentând totodată comunitatea și mediul în care aceștia se află.

Fundația Ștefan Câlția are ca scop promovarea proiectelor de cultură și artă contemporană, cu un interes crescut pentru îngrijirea și valorificarea patrimoniului operei lui Ștefan Câlția, acțiuni sociale și de conservare legate de satul Șona în principal, dar și de sudul Transilvaniei în secundar.

Galeria Posibilă, activă încă din 2003, cu sediul în București, este o galerie de artă și o instituție de promovare și diseminare a artei locale, atentă și interesată de o contextualizare dincolo de spațiul geografic local, românesc.

Muzeul Iosif Vulcan – Șinca Veche

1. Prezentarea Asociației Culturale „Iosif Vulcan” – Șinca Veche;
2. Lansarea cărții „In memoriam Iosif Vulcan”, autor Genica Vulcan;
3. Program artistic realizat de elevii Școlii Gimnaziale din Șinca Veche sub îndrumarea dnei profesor Elena Spiridon, constând în: Expoziție de fotografie și Revista „Dor de satul meu”, recitare de poezii scrise de Iosif Vulcan sau dedicate lui;
4. Prezentare multimedia despre opera lui Iosif Vulcan;
5. Muzică înregistrată de Rock Filarmonica Oradea, pe versurile lui Iosif Vulcan;
6. Prezentarea muzeului, vizionarea lui de către doritori.

Muzeul Boielor Veneției Făgărașului

Ideea acestui mic muzeu de istorie locală a pornit de la încercarea de salvare, listare ca monument istoric și restaurare a celei mai vechi case din sat – Casa Boierului Comanici, efort prin care am redescoperit o istorie uitată a locului și a foștilor săi boieri, mica nobilime românească din Veneția de Jos (Also-Venicze), sat ce era la începutul secolul XVIII satul cu cei mai mulți boieri din Țara Făgărașului.

Din cauză că în perioada comunistă multe familii cu origini „nesănătoase” erau trimise la muncă forțată, li se luau toate posesiunile sau erau chiar decimate, majoritatea oamenilor si-au distrus documentele de înnobilare și au încetat să mai vorbească copiilor și nepoților despre trecut, astfel că majoritatea sătenilor astăzi nu mai știau nimic din trecutul lor sau despre strămoșii lor. Cu toate acestea, am fost destul de norocoși să mai găsim în sat cinci diplome de înnobilare originale, pentru patru familii diferite, datate între anii 1630 și 1700, un lucru cu care puține muzee de istorie din țară se pot lăuda. Aceste familii încă au descendenți până în prezent în sat.

Muzeul Boierilor Veneției Făgărașului este un proiect de suflet, pornit din dorința ca strămoșii destoinici ai satului să nu fie uitați. Acesta găzduiește în prima cameră o expoziție de elemente de port popular și de fotografie din viața și obiceiurile satului, iar în a doua cameră se găsește expoziția permanentă cu diplomele de înnobilare ale boierilor venețieni, reconstituiri ale celor 14 blazoane de “Also-Venicze” (Veneția de Jos), dar și informații, traduceri ale diplomelor din latină și documente despre cele peste 20 de familii românești de boieri din sat care mai existau încă la 1860.

Muzeul de Pânze și Povești – Mândra

Muzeul de Pânze și Povești va avea porțile deschise pe 2 septembrie pentru tururi ghidate, șezătoare cu povești și dantele, vizionări de filme documentare și ateliere pentru copii, pe teme legate de patrimoniu textile și personaje din poveștile românești!

De asemenea, va fi deschisă și expoziția de tip pop-up #Garaj30, o colecție de obiecte și povești locale din comunism.

Muzeul Etongtafic Sătesc – Veneția de Jos

Având o denumire foarte sugestivă și faimoasă, satul Veneția de Jos (în maghiară Alsovenice, în germană Unter-Wenitze) este un sat pitoresc din sudul Țării Făgărașului, din judetul Brașov. Sunteți invitați să descoperiți o minunată colecție de costume populare a satului unde femeile se îmbrăcau diferit în funcție de sărbătoare, obiecte gospodărești vechi, dar și o bogată colecție de cărți, icoane și elemente bisericești aparținătoare satului.

Muzeul Satului Ileni

Turiștii interesați de istoria satului Ileni sunt invitați să descopere cum era viața locuitorilor în vremurile de mult apuse. Vor fi întâmpinați cu produse locale, pregătite cu drag, și vor avea parte de un mic program artistic realizat de copiii și femeile din Ileni.

Muzeul se află în școala din sat, iar în curte școlii vor putea descoperi și biserica ce poartă hramul „Întâmpinarea Domnului”.

Muzeul Satului Vlădeni

Muzeul Satului Vlădeni este un mic muzeu sătesc din satul Vlădeni, comuna Dumbrăvița, județul Brașov. Evenimentul ,,Noaptea Muzeelor la Sate” organizat  pentru prima oară este binevenit în sprijinul muzeelor mici, de la sate. La nivelul muzeului nostru au fost organizate vizite, șezători, microcercuri, tabere, proiecte, colecții , expoziții fotografice, aniversări și comemorări.

Cu ocazia acestui eveniment, vom organiza un program educativ cu copiii și tinerii din Vlădeni.

Evenimentul ,,Vlădeniul de altădată” contribuie la creșterea gradului de atractivitate turistică a satului nostru. Cu acest prilej promovăm, dinamizăm și valorificăm colecțiile muzeului nostru, strânse de-a lungul timpului. În holul muzeului este amenajată o expoziție de fotografie veche, de peste 100 de ani, care reflectă viața și activitatea oamenilor din Vlădeni, din trecut.

Elevii și tinerii din sat sunt obișnuiti cu vizitarea muzeului și cu diferitele activități, iar lansarea kit-ului pedagogic aduce plus valoare evenimentului.

In cadrul evenimentului se va desfășura o scurtă șezătoare, in care invitații vor citi povești copiilor, se vor spune proverbe si zicători. Se vor asculta căntece populare din zona noastră și poate se va și dansa.

Muzeul Școala Sâmbetenilor – Sâmbăta de Jos

Muzeul conține obiecte de patimoniu local donate de săteni. Acesta este împărțit în două secțiuni:

– Muzeu cu obiecte de gospodărie, port popular și obiceiuri tradiționale;

– Recreerea unei săli de clasă cu materialul didactic aferent, precum și expunerea unor obiecte care reprezintă meserii vechi.

În intervalul orar menționat, în cadrul muzeului se va desfășura un atelier de țesături în care femeile pricepute vor exemplifica țesutul la război, croșetat și tricotat diferite obiecte.

Muzeul este adăpostit de vechea școală a satului construită în anul 1886.

Serviciul de pompieri din Cobor

Cu prilejul nocturnei dedicate patrimoniului sătesc, vom prezenta materialul din dotare al serviciului nostru de pompieri. Serviciul nostru este un serviciu privat de pompieri voluntari (Asociația de Pompieri SISUR) care asigură intervenții pe partea de situații de urgență și de primul-ajutor medical în patru comune din zona noastră, în colaborare cu ISU Brașov.

Serviciul de pompieri Cobor