Dezbaterea de la Cetatea Făgăraș privind Parcul Național Munții Făgăraș s-a încheiat cu o rezoluție împotriva proiectului. ADI ITI Țara Făgărașului vrea să preia administrarea munților


  • Dezbaterea publică organizată joi, 19 noiembrie, în Crama Cetății Făgăraș, privind înființarea Parcului Național Munții Făgăraș, a adus la aceeași masă reprezentanți ai administrațiilor locale, ai autorităților de mediu, ai Fundației Conservation Carpathia, proprietari de terenuri și parlamentari.
  • Discuțiile au durat peste două ore și jumătate, iar la final primarul Gheorghe Sucaciu a prezentat „Rezoluția de la Făgăraș”, prin care administrațiile locale solicită Ministerului Mediului să oprească demersurile pentru înființarea parcului și propun ca administrarea Munților Făgăraș să fie preluată de ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului.

Două tabere, opinii diferite despre viitorul Munților Făgăraș

Dezbaterea a fost organizată și moderată de primarul municipiului Făgăraș, Gheorghe Sucaciu, care și-a exprimat în repetate rânduri opoziția față de proiectul înființării parcului național. În sală s-au aflat reprezentanți ai Fundației Conservation Carpathia, organizație care susține de mai mulți ani transformarea Munților Făgăraș într-un parc național, dar și primari, reprezentanți ai administrațiilor locale din Țara Făgărașului și din județul Sibiu, proprietari de terenuri și reprezentanți ai comunităților. Au participat, de asemenea, prefectul județului Brașov, Lucian Mija, secretarul de stat și președinta Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, Raluca Dumitrescu, vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Daniel Șoim, precum și parlamentarii Marius Dunca, Ovidiu Paraschivescu, Dan Tanasă și Ionel Goidescu. Unul dintre principalele subiecte a fost modul în care un viitor parc național ar putea influența drepturile de proprietate, administrarea pădurilor, activitățile economice și dezvoltarea localităților din apropierea masivului.

Gheorghe Sucaciu: „Scopul nostru este să nu se înființeze acest parc”

La finalul întâlnirii, primarul Gheorghe Sucaciu a prezentat „Rezoluția de la Făgăraș”, document care urmează să fie transmis Ministerului Mediului. Prin acesta, administrațiile locale propun ca ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului să primească un rol central în administrarea arealului Munților Făgăraș. Asociația reunește 33 de primării din județele Brașov și Sibiu și ar urma să coordoneze acest demers împreună cu reprezentanții comunităților locale. „Cerem Ministerului Mediului recunoașterea arealului ca fiind sub jurisdicția ADI «ITI Microregiunea Țara Făgărașului». Asociația ar urma să încheie un protocol cu Ministerul Mediului și să constituie o structură tehnică, aceasta urmând să pregătească documentele strategice. În acest demers, ONG-urile vor avea un rol consultativ, respectând principiile transparenței decizionale. De asemenea, solicităm Ministerului Mediului să sisteze demersurile Fundației Conservation Carpathia sau ale altui ONG privind înființarea Parcului Național Munții Făgăraș. Scopul nostru este să nu se înființeze acest parc. În calitate de președinte al ADI «ITI Microregiunea Țara Făgărașului», îi voi convoca pe toți membrii, pentru demersurile viitoare”, a anunțat Gheorghe Sucaciu. Primarul a transmis că administrațiile locale vor să își asume responsabilitatea pentru viitorul munților și să aibă un cuvânt decisiv în privința modului în care va fi gestionată această zonă.

Prefectul Lucian Mija: „Acești munți sunt lăudați pentru frumusețea lor, iar acest lucru este datorat comunităților”

Prefectul județului Brașov, Lucian Mija, a intervenit în dezbatere și a vorbit despre legătura comunităților locale cu Munții Făgăraș, dar și despre necesitatea respectării dreptului de proprietate. Acesta a amintit că este făgărășean și a contestat ideea potrivit căreia protejarea munților ar trebui încredințată unor organizații din afara comunităților care trăiesc de generații în această zonă. „Munții sunt aici dintotdeauna. Noi suntem aici de mii de ani. Acești munți ne-au oferit protecție. În timpul rezistenței din munți, pentru unii, Munții Făgăraș au fost adăpost. Este o afirmație tendențioasă că noi nu știm să ne protejăm munții și că trebuie să vină alții să facă acest lucru. Acești munți sunt lăudați pentru frumusețea lor, iar acest lucru este datorat comunităților. Trebuie să protejăm mediul, dar trebuie să respectăm și dreptul de proprietate”, a declarat Lucian Mija. Prefectul a mai arătat că România are o legislație strictă în domeniul protecției mediului și că instituțiile statului au responsabilități în acest sens.

Conservation Carpathia susține proiectul și anunță că va dona proprietățile statului român

Un moment important al dezbaterii a fost intervenția reprezentantului Fundației Conservation Carpathia, Mihai Zotta. Acesta a încercat să răspundă temerilor exprimate de oponenții proiectului, în special celor legate de proprietățile cumpărate de fundație în Munții Făgăraș și de posibilitatea exploatării resurselor naturale. Mihai Zotta a afirmat că proiectul nu urmărește favorizarea unor interese străine și că obiectivul fundației este îmbunătățirea condițiilor de viață ale oamenilor din zonă. El a făcut și un anunț referitor la proprietățile deținute de organizație în masiv. „Aici nu este vorba de români sau străini. După ce se înființează parcul, toate proprietățile fundației din Munții Făgăraș vor fi donate statului român”, a precizat Mihai Zotta. Reprezentantul fundației a oferit explicații și în legătură cu prevederea din statut care face referire la dreptul de exploatare a resurselor minerale odată cu dobândirea dreptului de proprietate asupra unui teren. Această prevedere a fost invocată de contestatarii proiectului, care au exprimat temeri cu privire la posibile exploatări viitoare. Zotta a explicat că prevederea are la bază un precedent din Statele Unite ale Americii, unde o fundație a cumpărat și drepturile asupra resurselor tocmai pentru a împiedica exploatarea acestora.

Raluca Dumitrescu: Un parc național se înființează prin Hotărâre de Guvern

La discuții a participat și Raluca Dumitrescu, secretar de stat și președinta Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate. Aceasta a explicat care sunt pașii administrativi pentru înființarea unui parc național și a subliniat importanța deciziilor administrațiilor locale. Potrivit acesteia, în Munții Făgăraș există deja arii protejate de importanță națională și europeană, iar înființarea unui parc național presupune parcurgerea unei proceduri legale. „Un parc național se înființează prin Hotărâre de Guvern, dar acest lucru este posibil doar dacă există decizii în acest sens emise de administrațiile locale”, a declarat Raluca Dumitrescu. Reprezentanta ANMAP a vorbit și despre entitățile care pot administra un parc național. Printre acestea se poate afla și o asociație de dezvoltare intercomunitară. În privința eligibilității Fundației Conservation Carpathia pentru administrarea viitorului parc, aceasta a precizat că nu știe dacă organizația îndeplinește condițiile necesare.

Proprietarii de terenuri nu vor să renunțe la păduri și pășuni

Dreptul de proprietate a reprezentat unul dintre cele mai sensibile subiecte ale întâlnirii. O parte dintre participanți și-au exprimat îngrijorarea că înființarea parcului național ar putea aduce restricții asupra terenurilor și activităților desfășurate în prezent în Munții Făgăraș. Un reprezentant al Asociației Munții Făgăraș, structură din care fac parte proprietari care dețin aproximativ 17.000 de hectare de pădure și 6.000 de hectare de pășune, a transmis că aceștia nu intenționează să își vândă proprietățile. „Încă de acum 8 ani le-am comunicat că nu se pune problema vânzării. Nu ne dorim nimic de la ei, dar nici nu cedăm nimic”, a transmis reprezentantul proprietarilor. În cadrul dezbaterii au fost ridicate și întrebări despre terenurile care au ajuns în proprietatea unor cetățeni străini sau a unor persoane fără cetățenie română.

Fostul senator Marius Toanchină a criticat prevederile constituționale care permit cetățenilor străini să dobândească proprietăți în România și a propus modificarea Constituției. „România a permis acest lucru prin Constituție. Suntem, cred, singura țară care permite acest lucru. Acest caz ar trebui să reprezinte punctul de pornire pentru modificarea Constituției”, a afirmat Marius Toanchină. O altă participantă a amintit de o dezbatere mai veche, organizată la Brașov, în care s-ar fi discutat despre protejarea pădurilor din Munții Făgăraș. Aceasta a făcut referire la istoria proprietăților forestiere și la confiscările din perioada comunistă. „Atunci, un silvicultor a declarat că vom proteja aceste teritorii cu arma în mână. Pădurile de pe versantul nordic au fost cumpărate de oameni în anul 1926 și ne-au fost luate cu forța în 1946. Acum vor să ni le ia iar și să ne facă bine cu forța”, a declarat aceasta.

Consiliul Județean Brașov susține decizia comunităților

La dezbatere a participat și vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Daniel Șoim. Acesta a evitat să se poziționeze categoric de partea uneia dintre tabere și a afirmat că susține decizia comunităților locale. Discuțiile au evidențiat diferențele de viziune dintre susținătorii proiectului, care consideră că înființarea parcului național ar putea asigura o protecție mai bună a patrimoniului natural, și cei care se opun inițiativei, invocând drepturile proprietarilor, autonomia comunităților și posibilele efecte asupra dezvoltării economice.

Ce urmează după dezbaterea de la Cetatea Făgăraș

Rezoluția prezentată de Gheorghe Sucaciu urmează să ajungă la Ministerul Mediului. ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului intenționează să convoace membrii asociației pentru stabilirea pașilor următori și pentru susținerea propunerii de preluare a administrării Munților Făgăraș. Dezbaterea nu a dus la un consens între cele două tabere. Poziția exprimată de administrațiile locale prin rezoluție este una clară: acestea nu susțin înființarea Parcului Național Munții Făgăraș în forma promovată de Fundația Conservation Carpathia și solicită ca deciziile privind viitorul zonei să fie luate cu implicarea comunităților locale.

Rezoluția nu înseamnă însă anularea proiectului. Înființarea unui parc național presupune o procedură legală și o Hotărâre de Guvern, iar demersurile ulterioare vor arăta dacă propunerea administrațiilor locale va fi acceptată de Ministerul Mediului.

(Alina ROMAN)




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.