Mânăstirea Bucium, ridicată după 1990, s-a făcut pe locul unui vechi lăcaş de cult de la începutul secolul al XVIII-lea. Vechea mânăstire a avut soarta tututor lăcaşurilor de cult distruse în Transilvania în 1761 din ordinul Împărătesei Maria Tereza, care a dorit să impună cu forţa confesiunea greco-catolică din imperiul său şi pe teritoriul Transilvaniei. Astfel, aceasta i-a ordonat unui general pe nume Bukow să distrugă tot ce este ortodox.
Doar că la Bucium generalul împărătesei a întâmpinat o problemă. El a dat ordin artileriei să tragă cu toată puterea în biserica mânăstirii, însă din neştiute motive ghiulelele nu nimereau biserica. Generalul Bukow a schimbat planul şi a hotărât să incendieze biserica, lucru pe care ocazional îl mai făcea, cum a fost de pildă şi cu Mânăstirea Cârţişoara.
La Bucium călugării s-au baricadat în biserică şi au sperat că generalul nu-i va da foc cu ei înăuntru, dar cruzimea lui nu a cunoscut oprelişti. Au ars de vii între zidurile ei şi a scăpat doar stareţul care a încercat să fugă spre munte cu câteva icoane. A fost prins de ostaşii lui Bukow, care i-au tăiat capul şi l-au aruncat într-o fântână din apropiere. Se spune că a doua zi din acea fântână a izvorât o apă limpede precum cristalul, iar stareţul a fost tratat de atunci asemenea unui sfânt.
La Mânăstirea Bucium se ajunge şi din Bucium, dar şi din Şercăiţa, iar ultimii kilometri se fac pe un drum neasfaltat. Înainte de a intra pe poarta mânăstirii, pelerinii sunt întâmpinaţi de 6 cruci de lemn, câtre 3 pe fiecare parte a drumului.
Biserica este construită foarte aproape de locul unde se spune că exista vechea biserică pe care a incendiat-o Bukow. O grădină plină de flori cu câteva cruci îţi dă impresia prima dată că acolo este un cimitir. Înăuntru poţi sta pe bănci. Abia după ce l-am întrebat pe un vieţuitor al mânăstirii ce este locul acela, am aflat că ar fi amprenta fostei biserici.
Biserica mânăstirii este descuiată toată ziua, dar nişte afişe de la intrare îi avertizează pe pelerini să închidă uşa după ce intră sau ies din biserică, pentru că pot intra animale sălbatice, având în vedere că se află la poalele muntelui.
Ca şi la schitul de la Breaza, şi în interiorul acestei biserici am regăsit-o pe Sfânta Filofteia pictată în port popular românesc.
Ridicarea acestei mânăstiri i se datorează unei femei venite din zona Bucovinei, Elisabeta Şandru, care şi-a dedicat timpul şi banii construirii ei. A început demersurile în 1950, dar şi-a văzut visul împlinit abia la bătrâneţe, după ’90.
Astăzi, deşi obştea Mânăstirii Bucium este formată din doar doi vieţuitori, acest lăcaş de cult este foarte bine întreţinut, cu zona sa verde generoasă care trebuie cosită şi îngrijită.
(Cristina Cornilă)
Vă rugăm să prezentați sursa primului paragraf. La ora despre care vorbiți Biserica ortodoxă se numea în acte greco -orientală.Vă rugăm sursa, să reveniți asupra articolului, și să citiți eventual articolul ” purism pravoslavnic” al d-lui Bănescu.