Pentru că avem multe de spus!

.

Mariana Câju: Nu am niciun regret din punct de vedere politic. Am părăsit politica în anul 2017, iar până acum încrederea oamenilor în clasa politică nu s-a schimbat, este la cel mai scăzut nivel.”


Cristina Cornilă: Aș vrea să începem acest interviu cu întrebări despre omul Mariana Câju, înainte de a ni se dezvălui politicianul Mariana Câju. Vorbiți-ne despre dumneavoastră și despre cine sunteți. Profesie, studii, familie, carieră…

Mariana Câju: Sunt mama unui copil, elev în clasa a XII–a la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov. Sunt de profesie jurist, doctor în informații și securitate națională. Am absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității București și am obținut titlul de doctor la Universitatea de Apărare Carol I din București cu teza „Dezvoltarea locală și impactul asupra percepției cetățenilor privind  securitatea  națională. Studiu de caz pentru Județul Brașov”.  Activez în administrație publică în Județul Brașov de peste 10 ani. Prioritară în cariera mea este dezvoltarea locală în Județul Brașov.

Mariana Câju, candidat la președinția Consiliului Județean Brașov

Cristina Cornilă: Cum s-a născut ideea unei candidaturi independente la șefia Consiliului Județean Brașov? Ați aparținut unei mari familii politice – PNL. V-ați îndepărtat de o structură organizată, ca să fiți pe cont propriu. Să o privim ca pe un act de curaj sau ca pe unul de revoltă?

Mariana Câju: Ideea unei candidaturi a venit ca un impuls, instictiv. În momentul în care spitalul din Făgăraș a fost pus pe lista spitalelor suport COVID-19 am fost revoltată. Cunoscând în detaliu procedurile, legal neputându-se face desemnarea ca spital suport COVID-19, am concluzionat că acea decizie a fost strict politică, venită din partea lui Adrian Veștea. Dacă vrem să producem o schimbare, o trecere către corectitudine, trebuie să ne implicăm. Cum altcumva dacă nu la Consiliul Județean? Da, am fost în echipa PNL timp de 27 de ani. Am avut și oportunitatea de a fi consilier județean, președinte al Comisiei de sănătate, vicepreședinte și președinte interimar al Consiliului Județean Brașov. Spun oportunitate deoarece am reușit în această perioadă să am câteva reușite. Una din cele mai importante este depolitizarea administrațiilor spitalelor din subordinea CJBV, dar și demararea unor proiecte de reabilitare, dotare și modernizare ale acestora. Nu mai vorbesc de derularea procedurilor legale și transformarea Spitalului de Pneumoftiziologie, a Spitalului de Boli Infecțioase și a Spitalului de Psihiatrie și Neurologie în spitale clinice. Am părăsit PNL ca urmare a impunerii pe listele electorale, din partea conducerii judetene a partidului, a unor oameni fără legătură cu Județul Brașov în dauna unor performeri.

Decizia de a părăsi PNL la începutul anului 2017, dar și cea de a candida acum pentru funcția de Președinte al Consiliului Județean Brașov le puteți privi mai mult ca pe un act de revoltă. Am rămas în relații bune cu mai toată familia PNL-istă și nu numai. Din punctul meu de vedere, politica se face la București. Pe plan regional trebuie colaborare, implicare, transparență.

Cristina Cornilă: Făgărășenii vă cunosc pentru funcția de consilier județean din trecut, în cadrul căreia v-ați focusat în special pe problemele din domeniul sănătății, dar mai ales pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului „Dr. Aurel Tulbure”. Spuneți-ne ce s-a schimbat de când v-ați legat profesional de acest spital?

Spitalul ,,Dr. Aurel Tulbure” Făgăraș

Mariana Câju: Sunt multe schimbări. Vreau să fac referire doar la investițiile și proiectele realizate sau în curs de implementare: aducerea unui computer tomograf în 3 luni la spital, în condițiile în care pe o rază de 80 de km nu există un asemenea echipament medical; realizarea unui excedent bugetar de aproximativ 2 milione de lei în 3 luni de zile de la preluarea funcției de Președinte al Consiliului de Administrație al spitalului, preluat cu o pierdere de aproximativ 1 milion de lei; introducerea spitalului în programul național de Terapie Intensivă, acesta fiind singurul spital municipal din cele 102 din țară care se află în acest program al Ministerului Sănătății; reabilitarea și mutarea Secției de Pediatrie a Spitalului împreună cu Primaria Municipiului Făgăraș; Reabilitarea și dotarea Ambulatoriului Integrat al spitalului cu fonduri europene în valoare de 2.300.000 euro; realizarea celei mai moderne săli de operație cu flux laminar din Județul Brașov; dotarea Laboratorului spitalului cu echipamente moderne; achiziționarea a 2 roboți cu raze UV pentru combaterea infecțiilor nosocomiale; inițierea procedurii de dotare a întregului bloc operator cu flux laminar; inițierea proiectului de extindere și modernizare a Centrului de Dializă a Spitalului, singurul centru de dializă de stat din Județul Brașov, echiparea cu aparatură modernă în scopul readucerii tuturor celor care fac această terapie la Făgăraș și care până acum mergeau în centrele private din Brașov; achiziționarea a 2 mașini de transport pacienți pentru pacienți de la dializă; inițierea procedurii de transformare a Spitalului Municipal Făgăraș în spital de urgență. Din punct de vedere al actului medical, acesta s-a îmbunătățit odată cu aceste schimbări, dar mai ales a faptului că echipa medicală și personalul non-medical au înțeles că suntem pe drumul cel bun. Aceste schimbări nu se pot realiza peste noapte.

Cristina Cornilă: Care este drumul pe care vreți să îl urmați dacă ajungeți la șefia CJ: proiecte europene sau fonduri guvernamentale?

Mariana Câju: În primul rand, Județul Brașov are nevoie de un plan integrat. Trebuie să acționăm împreună cu UAT-urile, mediul de afaceri, ONG-uri și societatea civilă pentru a identifica cea mai bună cale de urmat. Personal, îmi doresc investiții în întreg Județul Brașov, pentru crearea de locuri de muncă în zona Rupea și Țara Făgărașului, pentru a nu mai avea oameni care să conducă 50–100 de km zilnic să își lase copiii singuri acasă. Este trist. Un Președinte de Consiliu Județean trebuie să înțeleagă că oamenii sunt în acele zone dintotdeauna, nu numai din 4 în 4 ani. Aici este marea frustrare a acelor locuitori, dar și a mea. Referitor la Țara Bârsei, aici potențialul este imens, pe lângă partea industrială avem turismul care știm cu toții că funcționează (facem excepție de perioada pandemiei). E nevoie de un ghid turistic unic, de o viziune clară care să ne ajute să creștem nivelul de trai într-un mod omogen.

Cristina Cornilă: Vă rog să ne oferiți trei (3) exemple de proiecte pe care considerați imperios necesar de a le realiza în primul an de mandat.

Mariana Câju: Primul este redresarea sistemului de sănătate grav afectat în această perioadă, al doilea  este finalizarea Aeroportului Ghimbav-Brașov, iar al treilea este realizarea unui plan integrat de investiții despre care am vorbit și mai sus, care, odată aprobat cu toți factorii decizionali, să intre în faza de finanțare. Dacă reușim acest lucru, cu siguranță până în 2024 pot spune că multe lucruri se vor vedea. Știti prea bine cât durează să trasformi o idee într-un proiect care să se aprobe, finanțeze și apoi execute.

Cristina Cornilă: Există mulți factori locali care cred că Țara Făgărașului a fost lăsată ,,în nelucrare” de administrațiile județene anterioare. Împărtășiți această teorie?

Mariana Câju: Asa cum am sugerat mai sus, da. Împărtășesc.

Cristina Cornilă: Ce îi lipsește unui județ din Ardeal, cum este Brașovul, să se afirme în plan european?

Mariana Câju: Odată cu finalizarea Aeroportului Ghimbav – Brașov, Judetul Brașov va deveni o destinație facilă oricui și vor apărea și primele oportunități de investiții majore. Cu siguranță avem nevoie și de autostradă pe culoarul București-Brașov-Sibiu dar și Brașov-Târgu Mureș. Județul Brașov are multe de oferit, are capital uman, forță de muncă disponibilă (șomajul este la cote mari mai ales în Țara Făgărașului dar și în zona Rupea), potențial turistic exploatat în proporție de 80% doar în zona Municipiului Brașov și Predeal. Cu viziune și finanțări – europene sau nu –  putem produce o schimbare.

Cristina Cornilă: Ce rol ați jucat în constituirea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ITI Microregiunea Țării Făgărașului și pentru ce a fost înființată această structură?

Mariana Câju: Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Microregiunea Țara Făgărașului a fost creată în jurul unei idei care a aparținut Primarului Municipiului Făgăraș, Gheorghe Sucaciu. Împreună am construit apoi acest proiect. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ITI Microregiunea Ţara Făgăraşului pentru judeţele Sibiu şi Braşov,  ca organism de implementare a Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI) a fost inclusă prin amendament în Proiectul de Lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene. Legea a fost adoptată.

Demersul nostru a luat naștere in anul 2019 și doresc să mulțumesc tuturor celor care ne-au încurajat și susținut.

Țara Făgărașului este o depresiune și un ținut istoric din Transilvania, care se întinde de-a lungul Munților Făgăraş, sub forma unui vast amfiteatru înspre Lunca Largă a Oltului și Podișul Hârtibaciului, fiind menționată pentru prima dată în izvoarele scrise din anul 1223 drept Terra Blacorum.

În prezent, Microregiunea Țara Făgărașului cuprinde 35 de unități administrativ-teritoriale, Municipiul Făgăraș și orașul Victoria din Județul Brașov și orașele Avrig și Tălmaciu din Județul Sibiu, precum și 29 de comune, 19 din Județul Brașov și 10  Județul Sibiu. Consiliul Județean Sibiu și Consiliul Județean Brașov sunt membri ai Microregiunii.

Teritoriul Microregiunii Țara Făgărașului este afectat de vulnerabilitate economică, acces redus la servicii de interes general, declin demografic, îmbătrânirea populației, migrația populației tinere și instruite spre alte zone mai dezvoltate economic sau spre alte țări, precum și de probleme socio-economice.

Bugetul estimat pentru implementarea acestui instrument financiar este de aproximativ 2.500.000.000 (două miliarde) de euro și va acoperi finanțarea infrastructurii mari, respectiv implementarea șoselei rapide Făgăraș (Mândra) – Sibiu; investiții private și investiții publice.

Cristina Cornilă: Aveți vreun regret administrativo-profesional?

Mariana Câju: Regret că nu am reușit să finalizez din cauza pandemiei procedura de transformare a Spitalului Municipal Făgăraș în spital de urgență. Politic, nu am niciun fel de regret. Am părăsit politica în anul 2017, iar până acum încrederea oamenilor în clasa politică nu s-a schimbat, este la cel mai scăzut nivel.

Cristina Cornilă: O primă susținere, declarată public, o aveți din partea primarului Făgărașului, Gheorghe Sucaciu. Mai aveți și alte semnale din partea unor lideri zonali?

Mariana Câju: Da, am susținerea primarului Gheorghe Sucaciu, un om alături de care am demarat proiecte importante. În rest nu vreau să dau nume, dar mulți alți primari mă susțin. Am semnale din partea foștilor colegi din PNL. Am conștientizat în ultimii ani că este mai important să colaborezi cu toate partidele pentru proiecte benefice comunităților care te votează decât să fii sub o culoare politică. Din pacate, mai este încă mult până să schimbăm mentalitatea politicului.

Cristina Cornilă: În încheiere, o întrebare mai ,,într-o ureche”: condiția femeii în politică, mai ales când este și independentă, este în dezavantaj față de cea a bărbatului?

Mariana Câju: În partidul din care am făcut parte, femeile erau discriminate. Cu greu erau incluse pe locuri eligibile pe listele electorale. Cred că acesta este trend-ul în toate partidele politice. A fi candidat independent imi oferă un avantaj, dar nu unul legat de gen ci un avantaj care reiese din neîncrederea cetățenilor în întreaga clasă politică.

Cristina Cornilă: Vă mulțumesc!

 




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.