Vineri, 18 mai, a avut loc în incinta Muzeului ,,Valer Literat” vernisajul expoziţiei ,,O istorie a balului cuprinsă în ordinele de dans.
Piesele expoziţiei aparţin Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, iar curatorul acesteia este dr. Raluca Frâncu, care a fost prezentă la Făgăraş cu ocazia vernisajului.
Managerului muzeului făgărăşean, dr. Elena Băjenaru, a vorbit celor prezenţi despre relaţia strânsă de colaborare între muzeul nostru şi cel sibian: ,,Noi avem o lungă colaborare cu Muzeul Brukenthal de ani buni. Pot să vă spun că avem o colaborare de mai bine de 5 ani şi am făcut proiecte interesante împreună: de la armele oraşului Sibiu, la elemente de vestimentaţie şi podoabe săseşti din colecţia Brukenthal. Eu chiar cred că expoziţia de astăzi vine puţin în completarea celei cu podoabe”.
În debutul vernisajului, doi copii au încântat ochii celor prezenţi cu un mic dans de societate, imitând de fapt balurile vremurilor trecute şi transpunând acolo întreaga audienţă.
Ce este un ordin de dans
Ordinul de dans sau carnetul de bal cuprinde lista titlurilor dansurilor (uneori și a compozitorilor) grupate într-o coloană, cu spații libere într-o a doua coloană pentru numele partenerilor. Este un accesoriu feminin, cu panglică sau un element decorativ pentru a fi atașat la încheietura mâinii sau la rochia de bal.
Ordinele de dans au fost foarte populare în Viena, dar au fost folosite şi în Anglia și Statele Unite în jurul anului 1830.
În perioada în care ordinele de dans au fost la apogeu, ele erau considerate accesorii foarte elaborate şi încorporau catifea, mătase, metal și uneori bijuterii, unicitatea designului având drept scop promovarea gazdelor balului și sublinierea importanței oaspeților acestora.
La Sibiu dansurile se ţineau la Împăratul Romanilor
Potrivit curatorului expoziţiei, aceste piese (234 de carnete de bal) provin în majoritatea lor de la balurile organizate la Sibiu. 80 dintre ele au fost donate de Emil Sigerus, colecţionar şi istoric sibian, iar celelalte provin tot din donaţii, unele dintre ele tocmai de la persoanele care le-au deţinut.
Celebrele baluri ale Sibiului de odinioară se ţineau de regulă în sala cu tavan rabatabil de la Împăratul Romanilor. În secolul al XVIII-lea era la modă menuetul, ca mai târziu, la finalul secolului al XIX-lea, valsul să ajungă vedeta balurilor sibiene.
Carnetele de bal au scăzut în popularitate înainte de jumătatea secolului XX, dar semnificația lor socială continuă să supraviețuiască până astăzi. Expresii precum „Carnetul meu de bal este plin” sau „Trece-mă în carnetul de bal” sunt folosite chiar și în zilele noastre.
,,Carnetele sunt de la tot felul de baluri: baluri organizate de Garnizoana Sibiu, de asociaţii cu sediul în Sibiu, balurile farmaciştilor, industriaşilor etc. Unele carnete sunt simpliste, altele foarte elaborate. Moda carneţelelor elaborate a atins apogeul în secolul al XIX-lea. Cel mai spectaculos este un carneţel din argint, pe care sunt imprimate 4 perechi care dansează. La această expoziţie am lucrat mai mulţi colegi de la noi de la muzeu, alături de conservatori, restauratori, muzeografi şi ne bucurăm că, din nou, Muzeul de Istorie (parte a Muzeului Brukenthal) este aici la Făgăraş prin expoziţia aceasta. De altfel, în fiecare an am avut câte o expoziţie la Făgăraş şi, cu sprijinul doamnei Elena Băjenaru, sper să revenim şi la anul”, a declarat curatorul expoziţiei cu ordine de dans, muzeul Raluca Frâncu.
La început, balurile erau apanajul înaltei societăţi. Ele au început să fie cunoscute în secolul al XIX-lea. În secolul următor, balul începe să coboare şi în păturile mai de jos ale societăţii, nu mai era neapărat apanajul elitelor.
