Profesorul Radu Gabriel Pârvu a murit de Covid. Filosoful iubea Făgăraşul


Radu Gabriel Pârvu, unul dintre cei mai valoroşi erudiţi români şi discipol al lui Constantin Noica, s-a stins din viaţă luni, 3 mai, după ce a fost infectat cu o formă agresivă de SARS-CoV-2.

Profesor universitar de Comunicare şi Filosofie şi fost decan al Facultăţii de Ştiinţe Juridice, Administrative şi ale Comunicării la Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti, Radu Gabriel Pârvu era internat de aproape o lună la Spitalul Valea Iaşului din Argeş.

Doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti, profesorul Radu Pârvu şi-a desăvârşit formarea profesională la Universitatea „Friedrich Wilhelm” din Bonn, la Universitatea „Ruhr” din Bochum, la Institutul pentru Ştiinţe ale Educaţiei de pe lângă Universitatea din Viena şi la Facultatea Tehnică „Otto von Guericke” din Magdeburg.

A fost responsabil pentru ediţia ,,Opere complete” ale lui Kafka la Editura Rao din Bucureşti, membru al Societăţii Germaniştilor din România, al Societăţii Internaţionale Schelling din Leonberg, laureat al Premiului national acordat de Allianz Kulturstiftung din Munchen pentru cel mai bun proiect de traducere din germană în română.

„Puţini  ştiu că Radu Gabriel Pârvu a fost cel mai de seamă germanist din istoria României şi că trăia la Piteşti. A tradus opere fundamentale din Kant, Fichte, Schelling, Hegel, Schopenhauer, Liszt, Nietzsche, Scheller, Kafka, Jung, Ruppert etc. A fost traducător, scriitor, scenarist, profesor universitar de Comunicare şi Filosofie”, spune scriitorul Jean Dumitraşcu, citat de Adevărul.

Radu Gabriel Pârvu lasă eternităţii, printre altele, cărţi despre Dilthey, Noica şi Cioran şi zeci de traduceri din opere fundamentale din Kant, Fichte, Schelling, Hegel, Schopenhauer, Liszt, Nietzsche, Scheler, Kafka, Jung, Ruppert etc.

 

A lucrat şapte ani la traducerea capodoperei lui Schopenhauer  

În 2012, după o muncă de şapte ani, Radu Gabriel Pârvu a lansat – la editura Humanitas – traducerea capodoperei lui Arthur Schopenhauer ,,Lumea ca voinţă şi reprezentare” (1250 pagini), la o distanţă de aproape două sute de ani de la apariţia ei în limba germană.

Scriitorul şi filosoful Horia Roman Patapievici descria evenimentul editorial ca fiind ,,o enormă sărbătoare pentru cultura română, o restanţă pe care în fine o împlineşte”, în timp ce filosoful Cătălin Cioabă, redactorul lucrării, remarca faptul că ,,nu noi am aşteptat peste 200 de ani de această traducere, ci ea şi-a aşteptat acest traducător”.

În întreaga activitate scriitoricească, dar şi dincolo de ea, profesorul Radu Gabriel Pârvu s-a raportat cu nemărginită preţuire la cel care i-a fost maestru formator: filosoful Constantin Noica, ,,părintele” Şcolii filosofice de la Păltiniş. Relaţia maestru-discipol este descrisă magistral în documentarul artistic: ,,Noica: ce ştie? ce vrea? ce-i trebuie?” (2011), al cărui scenariu este semnat de Radu Gabriel Pârvu, în regia lui Şerban Marinescu.

În acelaşi spirit al libertăţii de expresie şi de gândire, profesorul Radu Gabriel Pârvu a format zeci de generaţii de studenţi ai Universităţii Constantin Brâncoveanu, deschizându-le calea spre cunoaşterea şi înţelegerea profundă a lumii.

Acesta avea o soţie din Făgăraş. Cunoştea Făgăraşul şi mărturisea că îi este dor să se plimbe prin urbea noastră.

 

Dumnezeu să-l odihnească!

 



Articole similare

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.