Pentru că avem multe de spus!

.

Azi se împlinesc 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România


Până la Centenarul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, România marchează pe 27 martie un alt eveniment istoric de importanţă majoră, fără de care actul unirii tuturor românilor nu ar fi avut aceeaşi valoare.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău a votat în favoarea Unirii Basarabiei cu România, provincie românească ruptă din trupul vechii Moldove de către ruşi în anul 1812.

Practic, la acel moment s-a întâmplat o reparaţie istorică, urmată mai târziu, în noiembrie, cu unirea Bucovinei şi încheiată cu 1 decembrie, prin unirea Transilvaniei, Banatului şi Crişanei cu România.

manifestarile de la Chisinau cu ocazia sarbatoririi celor 100 de ani de la unire

manifestarile de la Chisinau cu ocazia sarbatoririi celor 100 de ani de la unire

Actul de la 27 martie 1918 a fost speculat la maximum de autorităţile din România şi cele de peste Prut, deşi contextul istoric era unul dificil. România nu ieşise tocmai bine din Primul Război Mondial, în ciuda victoriilor de la Mărăşti-Mărăşeşti şi Oituz.

Guvernul legitim al ţării, regele Ferdinand şi familia sa, dar şi Parlamentul erau în refugiu la Iaşi, iar la Bucureşti fusese instalat guvernul colaboraţionist condus de Alexandru Marghiloman, un rival al primului ministru legitim Ionel Brătianu.

Marghiloman a acceptat să devină prim-ministru într-un moment foarte dificil, în primăvara lui 1918, când, abandonată de principalul aliat din zonă, Rusia bolşevică, România a trebuit să accepte o pace nefavorabilă cu Puterile Centrale.

De asemenea, în provinciile ruseşti domina anarhia, pe fondul revoluţiei bolşevice. Deja Ucraina devenise între timp republică. După exemplul Ucrainei, Sfatul Ţării de la Chişinău a dat o Declaraţie prin care proclama Basarabia „Republică Democratică Moldovenească slobodă, de sine stătătoare şi neatârnată”, iar la începutul lui ianuarie 1918 Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti, proclamă independenţa Basarabiei.

Tot în luna ianuarie 1918, Alexandru Marghiloman a trimis trupe române la Chişinău pentru a stabiliza fosta gubernie ţaristă. Pe 27 martie, Sfatul Ţării a votat prin vot nominal deschis în favoarea Unirii cu România, declaraţia Sfatului Ţării menţionând că: ,,Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna SE UNEŞTE CU MAMA SA, ROMÂNIA”.

Actul a fost primit cu mare entuziasm de participanţi, iar după proclamarea Unirii actorii principali ai momentului istoric au mers la Catedrala din Chişinău, unde s-a oficiat un serviciu religios. Slujba, oficiată de arhimandritul Gurie, s-a făcut în limba română, iar istoricii spun că era a doua oară când se întâmpla acest lucru de la revoluţia rusească, la slujbă participând şi episcopul rus.

Seara, în localul Teatrului, a avut loc un banchet oferit Sfatului Ţării şi notabilităţilor basarabene de primul ministru Marghiloman.

Regele Ferdinand avea să se declare extrem de satisfăcut prin realizarea acestui act istoric important. „Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulţumesc Bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restrişte, ca o mângâiere, să văd – după o sută de ani – pe fraţii noştri basarabeni revenind la Patria Mamă”, scria suveranul României într-un text telegrafiat către Sfatul Ţării de la Chişinău.

Actul Unirii a fost promulgat de Regele Ferdinand şi publicat în Monitorul Oficial din 10 aprilie 1918.

Oricât de blamat ar fi fost Alexandru Marghiloman după terminarea războiului, el este cel care a sprijinit politic unirea Basarabiei, obţinând tacit acordul Puterilor Centrale şi fiind prezent la Chişinău la 26 martie/7 aprilie 1918.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.