Pentru că avem multe de spus!

.

Cel mai cunoscut fotograf al Făgăraşului din secolul trecut, expus la Cluj


Cel mai cunscut fotograf făgărăşean din secolele XIX – XX este un etnic maghiar, Szabó Gábor, care a decedat acum 37 de ani. Pasionaţii de fotografie şi nu numai pot afla mai multe despre el, precum şi despre alţi fotografi celebri din Transilvania acestei perioade, datorită unei expoziţii foto organizată de mai multe muzee din ţară. Unul dintre muzee este Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, care a găzuduit deja această expoziţie, în toamna anului 2018.fotografi 2

Pe rând, această expoziţie a fost găzduită şi de alte muzee, cum ar fi: Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş din Baia Mare, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Complexul Muzeal din Bistriţa-Năsăud etc.

Joi, 18 aprilie 2019, este rândul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei să găzduiască, de la ora 14:00, vernisajul expoziției. În cadrul vernisajului va avea loc şi o prezentare a unui proces de fotografiere specific sfârşitului de secol XIX, cu un aparat foto de epocă. Expoziţia poate fi vizitată la Cluj până pe 1 septembrie 2019.

Expoziţia poartă numele de „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX”.

Aceasta conţine schiţe biografice şi fotografii cu şi despre următorii fotografi transilvăneni:

Samoilă Mârza (1886-1967) – Fotograful Marii Uniri de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918;

 (1832-1916) – primul fotograf din Transilvania (în 1853, la Cluj-Napoca, şi-a deschis primul atelier foto);

Alexandru Roşu (1854-1913) – primul fotograf român din Bistriţa;

Szabó Gábor (1905-1982) – cel mai important artist fotograf din Făgăraş

Suba Zoltán (1911-2009) – cel mai important cronicar al oraşului Baia Mare prin intermediul fotografiei, de la care s-a păstrat o impresionantă colecţie de aparate foto şi clişee pe sticlă, tezaurizate de către instituţia muzeală băimăreană.

De la Szabó Gábor, Făgăraşul a rămas cu cele mai multe fotografii

Muzeograful făgărăşean, dr. Constantin Băjenaru, a precizat despre fotograful Szabó Gábor: „Din toate atelierele foto care au funcţionat în Făgăraş, de la acesta au rămas cele mai multe fotografii. A fost implicat în toate domeniile vieţii sociale. A făcut fotografii de la personalităţi până la simpli oameni care s-au fotografiat cu prilejul a diverse evenimente. De la naştere, botez, tineri militari… S-a ocupat şi de viaţa culturală. Sunt extrem de multe fotografii din acest domeniu în patrimoniul nostru. A fotografiat şi peisaje. A fost implicat şi în viaţa politică a Făgăraşului”.fotografi 1

Acesta a debutat în activităţile dedidcate fotografiei în anul 1936.

A fotografiat Marea Unire şi regii României

Printre cele mai interesante fotografii ale expoziţiei se numără cele ale lui Samoilă Mârza.

El este autorul celor 6 imagini de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Acelaşi fotograf a reuşit să surprindă şi vizita regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, în Transilvania, în mai 1919.

Festivităţi de 1 mai şi 23 august – fotografii rămase de la Suba Zoltán 

Prin intermediul fotografiilor realizate în aproximativ 4 decenii de activitate, Suba Zoltán poate fi considerat un „cronicar” al oraşului Baia Mare, deoarece a imortalizat atât oamenii care au trăit aici şi în localităţile din împrejurimi, cât şi evoluţia urbană a oraşului.

După preluarea puterii politice de către regimul comunist, pe lângă fotografiile-portret, peisajele din natură şi imaginile cu oraşul vechi, a realizat fotografii de reportaj având ca tematică diferite evenimente politice (1 mai, 23 august), sociale, culturale şi sportive.

Primul fotograf din Bistriţa

Alexandru Roşu, considerat primul fotograf bistrițean, şi-a început activitatea în anul 1881, lăsând posterității un număr considerabil de fotografii, de la portrete ale fruntaşilor memorandişti la grupuri, peisaje şi aspecte ale oraşului, multe considerate de specialişti ca inedite.

A expus la Paris

Ferenc Veress s-a născut la Cluj, în 1832. Ca adolescent, a studiat meșteșugul aurăritului, la Aiud, unde a intrat în contact cu Miklós Zeyk, primul ardelean familiarizat cu procedeele fotografice ale lui Daguerre şi Talbot. Activitatea lui Veress a fost sprijinită de unul dintre cei mai importanți oameni de cultură ardeleni, contele Imre Mikó, fondatorul Societăţii Muzeului Ardelean. Veress Ferenc a fost unul dintre primii intelectuali ardeleni care au militat pentru crearea unei comisii mixte, maghiaro-româno-săseşti, cu rolul de a identifica toate personalitățile și monumentele culturale şi istorice din patrimoniul celor trei etnii, care meritau să fie imortalizate prin fotografie. Fotograful clujean a participat cu primele sale experimente de fotografie color la Expoziția Mondială de la Paris, din 1889.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *