Pentru că avem multe de spus!

.

COVID-ul de azi şi molima din piramidele de la Şona


De când tot vorbim de coronavirus, îmi aduc aminte de toate pandemiile şi molimele de care am aflat de-a lungul timpului că s-ar fi întâmplat în zona Făgăraşului. Într-un prim episod am redat ,,fragmentul Galaţi” – citiţi AICI. Asupra cartierului Galaţi, cândva sat de sine stătător, s-au abătut ciuma, holera şi tifosul şi au făcut prăpăd mare.

 

Episodul de astăzi este despre molima de la Şona.

În Şona aproape fiecare localnic ştie câte o legendă despre movilele de pe Dealul Şesului. Dar cea care contează acum este cea pe care mi-a dezvăluit-o cu mulţi ani în urmă Mihai Frăţilă, un localnic care a fost preşedintele CAP-ului pe vremea comunismului.

„În 1962 eram preşedintele CAP-ului din sat, calitate în care am făcut o adresă la Bucureşti şi am cerut să ne lase să săpăm până în măduva movilelor. Răspunsul a venit prompt cum că nu se poate! Ni s-a spus că acolo sunt morminte ale unor oameni care au murit de o boală necunoscută şi că, dacă le-am dezgropa, maladia s-ar extinde, iar tratament pentru ea nu există. Ani de zile n-a mai încercat nimeni să afle ce se ascunde înăuntrul lor”, mi-a dezvăluit atunci Mihai Frăţilă.

Dacă cele 7 piramide – numite de localnici şi guruieţi – au sau nu molime din vremuri demult apuse, nu vom afla cu siguranţă niciodată. Alţi localnici spun că piramidele au o origine mai plauzibilă, în sensul că au fost ridicate de companiile armatei române, care s-ar fi folosit de aceste movile pe post de apărători. Tunurile soldaţilor erau postate între piramide, loc din care se trăgea în inamic, iar oamenii în uniforme se apărau de ofensivele armatelor inamice stând în spatele lor.

O altă teorie despre movile este că ar data de pe vremea celţilor, în timp ce unii sunt de părere că sunt din timpul dacilor. Iar legenda legendelor spune că a fost odată un uriaş care a trecut Oltul. Cu picioarele-i protejate de nişte încălţări pe mărimea sa, despre care unii zic că ar fi cizme, alţii că ar fi opinci, uriaşul a trecut apele Oltului şi a ajuns pe dealul din apropierea satului. În timpul acesta în încălţările uriaşului s-au adunat mari cantităţi de pământ, nisip şi mâl, iar ca să scape de ele uriaşul şi-a scuturat de două ori picioarele la ieşirea din apă. Pământul din opincile lui a fost atât de mult, încât aşa s-au format cei 7 guruieţi.

 

(Cristina Cornilă)

 







Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.