De 300 de ani avem cete în Ţara Făgăraşului. De 14 ani acestea se întâlnesc la Catedrala din Făgăraş


Făgăraşul a îmbrăcat straie populare de sărbătoarea Sfântului Ioan. Astăzi, la Catedrala care poartă acest hram, şi-au dat întâlnire cetaşii din toate colţurile Ţării Făgăraşului, care au venit costumaţi cu veşmintele specifice satelor de provenienţă şi avându-le alături de fetele cu care au intrat în ceată. Au strigat câte o ultimă colindă de la balcoanele Catedralei, iar printre ascultători, pe lângă făgărăşenii care au participat la slujbă, s-au aflat primarii şi preoţii comunelor, primarul Făgăraşului şi Mitropolitul Ardealului.

În Ţara Făgăraşului obiceiurile şi tradiţiile din perioada sărbătorilor de iarnă sunt păstrate din moşi-strămoşi. Cel mai cunoscut obicei popular este Ceata de feciori, considerat a fi cel mai vechi şi bine păstrat obicei din zonă, atestat documentar în anul 1765.

Ceata de Feciori se constituie în seara de Sfântul Nicolae şi se desface la Sfântul Ioan, prilej cu care în oraşul nostru se organizează Festivalul Cetelor de Feciori din Ţara Făgăraşului.

Această manifestare încheie practic seria de obiceiuri şi tradiţii specifice perioadei sărbătorilor de iarnă. Sărbătoarea adună anual 30-40 de cete, însoţite de regulă de primarul sau preotul din localitate. În această zi flăcăii sunt îmbrăcaţi în straie populare, accesorizate cu căciula cu vâstră şi banda tricoloră. Le au la braţ pe fetele cu care au intrat în ceată, şi ele purtătoare de costume tradiţionale.

Fiecare ceată colindă în Catedrala de la Făgăraş cântarea tradiţională a satului din care provine.

Festivalul Cetelor de Feciori a ajuns anul acesta la a XIV-a ediţie. Părintele spiritual al Festivalului este Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza. Prima ediţie s-a organizat pe vremea când protopopul Făgăraşului era părintele Ioan Ciocan, slujitor al Catedralei Ortodoxe ,,Sfântul Ioan Botezătorul”.

Obiceiul colindatului de ceată bărbătească a fost inclus pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO, în luna decembrie 2013.

În paralel cu Festivalul de la Făgăraş, se organizează un eveniment asemănător şi în comuna Şinca Nouă, iniţiat de primarul Dumitru Flucuş. De 9 ani, în această comună se strâng cetaşii din Ţara Făgăraşului, însă acolo ei fac asta de regulă între Crăciun şi Revelion, nu ca ultim act cultural înainte de destrămare. La Şinca Nouă anul acesta cetaşii din 16 localităţi s-au reunit în data de 28 decembrie pentru o paradă a portului popular pe străzile comunei şi pentru cântat şi joc la căminul cultural din sat.

Ce se întâmplă între Sfântul Nicolae şi Sfântul Ioan

Cetele de feciori încep a se forma de Sfântul Nicolae, atunci când cetaşii îşi aleg funcţia ce o vor avea până în ziua de Sfântul Ioan, când se încheie această tradiţie. Funcţiile cetaşilor sunt diverse, de la vătaful mare, care este cea mai mare funcţie, vătaf mic, stegar, crâşmar, bucătar sau sameş.

Fiecare cetaş îşi alege o fată din sat, care îi  va fi parteneră în deschiderea jocurilor, unde vor  dansa diverse jocuri populare.

În primele zile, băieţii stabilesc ce colinde vor cânta în ajunul Crăciunului, atunci când vor intra în fiecare gospodărie să vestească naşterea Domnului. Colindatul oamenilor se face începând de la casele celor mai importanți oameni din sat – primar, preot – apoi la fetele nemăritate, până se termină toate familiile.

Ceata de feciori din Ţara Făgăraşului este însoțită la colindat de lăutari.

Cetaşii îşi aleg o gazdă, o familie în casa căreia ceata se va aduna seară de seară, pentru repetiţii.

În zilele de sărbătoare, de la Crăciun la Sfântul Ioan, băieţii implicaţi în formarea cetei, rămân în casa gazdei să locuiasă împreună şi să se îngrijească de simbolul cetei, care de multe ori este un steag reprezentativ creat de fetele din sat.

Pentru a evidenţia unde se află gazda cetei, se aduc brazi înalţi, care se aşează pe o parte şi alta a poţii respective. Alţi brazi mai pot fi ornaţi şi în faţa căminului cultural, acolo unde tot satul ia parte la jocuri şi baluri.

În zilele de Crăciun, cetaşii merg la biserică îmbrăcaţi în straie populare şi  colindă. Iar pe seară, îi invită pe oamenii satului şi pe cei din satele învecinate pentru a lua parte  la joc şi bal.

În cele mai multe sate, jocurile au loc în cele 3 seri de Craciun, de Bobotează şi de Sfântul Ioan.

În ultma zi, atunci când cetele de feciori se destramă, în data de 7 ianuarie, la Făgăraş are loc Festivalul Cetelor de Feciori din Ţara Făgăraşului.

Primarul Făgăraşului: ,,Sunt al treilea primar care duc mai departe această tradiţie

Făgăraşul este oraşul gazdă al acestui festival care marchează finalul sărbătorilor specifice iernii. Festivalul Cetelor de Feciori a fost continuat de fiecare primar care a ajuns la cârma municipiului.

,,Eu sunt al treilea primar care duc mai departe această tradiţie începută cu ani în urmă de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit. De aici încolo, nu contează cine vine la conducerea Primăriei Făgăraş, acest eveniment trebuie dus mai departe. Le mulţumesc astăzi cetaşilor care au venit cu colinde originale culese din satele lor şi îi rog să transmită mai departe tinerilor din aceste sate să nu renunţe la obicei, să formeze în continuare astfel de cete, mai ales că îi au lângă ei pe primarii comunelor. Ştiu foarte bine că primăriile ajută cetele să se formeze şi să suporte anumite cheltuieli, cum ar fi cele cu muzica”, a declarat primarul Gheorghe Sucaciu, în încheierea programului din incinta Catedralei.

Ileniul a dat bradul din Catedrală în acest an, Recea vrea să-l dea la anul

Ceata care a avut onoarea să colinde în deschiderea programului a fost cea din localitatea Ileni, comuna Mândra. Acest lucru s-a întâmplat pentru că cetaşii acestui sat au fost cei care au adus bradul de Crăciun la Catedrală şi l-au şi împodobit.

La anul există de pe acum promisiunea unei comune în privinţa pomului de Crăciun din Catedrala Făgăraşului. Primarul din Recea, Gheorghe Lazea, şi-a exprimar dorinţa ca în iarna ce vine satul său, prin ceata de feciori, să aducă şi să împodobească acest brad.

 

Primarul comunei Şercaia: ,,Noi, la Şercaia, ducem obiceiul cetelor mai departe

Sunt comune în Ţara Făgăraşului în care nu se mai organizează cete de feciori de ani de zile. În altele se organizează cu întreruperi şi se sare peste câte o generaţie de tineri. La polul opus, există comune în care acest obicei nu a lipsit în nicio iarnă. Este şi cazul comunei Şercaia.

,,În fiecare an avem câte două cete în comuna Şercaia. Anul acesta am venit la Festivalul Cetelor de Feciori de la Făgăraş doar cu ceata din Şercaia, căci cetaşii de la Vad au plecat pe la facultăţi. Se pune foarte mult accentul în aceste vremuri pe a păstra tradiţia cetelor, dar în comuna noastră acest lucru nu e o problemă. Noi, la Şercaia, ducem obiceiul mai departe, deşi trebuie să recunosc că, în general, satul românesc este într-un declin continuu în ce priveşte obiceiurile din vechime. Eu, ca primar, am datoria să creez condiţii pentru a stopa acest declin”, a declarat primarul comunei Şercaia, Cristinel Paltin.

Ceata de Feciori din Şercaia i-a avut astăzi alături pe primar, dar şi pe preot. ,,Ne bucurăm nespus că la Şercaia continuăm tradiţia, iar colindele strămoşeşti nu se pierd. În fiecare an avem ceată la Şercaia, eu nu îmi aduc aminte să fi fost vreun an fără ceată. Cetaşii vin şi ne colindă la Biserică, de exemplu ieri, de Bobotează, au fost prezenţi, apoi au mers la râu, acolo unde am aruncat crucea în apă, iar un cetaş s-a băgat în apa rece după ea”, a declarat preotul Gheorghe Lucian Streza.

 

(Cristina Cornilă)







Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.