- Generalul-maior Mircea Gologan, locțiitor pentru resurse al șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, i-ar fi acordat un împrumut de 250.000 de dolari Petroneliei Salitră, soția colonelului Constantin Salitră, unul dintre fondatorii Complexului comercial „Europa” din București, potrivit unei investigații publicate de „Independent News”.
Publicația susține că nu poate stabili proveniența banilor, deoarece mai multe declarații de avere ale generalului Gologan nu mai sunt disponibile public. În același material sunt ridicate semne de întrebare și în cazul general-locotenentului Dragoș-Dumitru Iacob, ale cărui declarații de avere și interese nu mai pot fi consultate public pentru ultimii ani.
Potrivit „Independent News”, generalul-maior Mircea Gologan ocupă din 23 decembrie 2024 funcția de locțiitor pentru resurse al șefului Statului Major al Apărării. Anterior, acesta a fost locțiitor al comandantului Corpului NATO de Reacție Rapidă din Turcia și comandant al Brigăzii 81 Mecanizate „General Grigore Bălan”.
Publicația îl prezintă drept un apropiat al generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării. În 2022, Gologan a fost numit locțiitor al comandantului Corpului NATO de Reacție Rapidă din Turcia, pentru o perioadă de trei ani. Potrivit materialului, acesta a fost însoțit la post de soție. Aceasta ar fi fost ofițer de relații publice, iar din postările de pe canalul său de YouTube reiese că este și instructor de pilates.
La revenirea în țară, generalul Gologan a preluat responsabilități privind gestionarea resurselor Armatei.
Împrumutul de 250.000 de dolari
Potrivit unei declarații de avere din 2021, generalul-maior Mircea Gologan a declarat un împrumut în nume personal de 250.000 de dolari acordat unei persoane pe nume Petronelia Salitră. Documentul nu preciza anul în care a fost acordată suma. Petronelia Salitră este soția colonelului Constantin Salitră, cel care, potrivit materialului „Independent News”, a înființat, împreună cu omul de afaceri Nicolae Dumitru, cunoscut drept NIRO, Complexul comercial „Europa” din București.
În presă au apărut de-a lungul timpului informații potrivit cărora Nicolae Dumitru ar fi finul lui Nuțu Cămătaru, iar frații Cămătaru ar fi asigurat „ordinea și paza” în perimetrul controlat de rețeaua colonelului Salitră.
În 1995, colonelul Constantin Salitră a murit după ce mașina sa a fost lovită de un TIR care a ieșit de pe o stradă secundară. Moartea sa a fost prezentată drept suspectă în unele materiale de presă.
În 1999, după moartea colonelului, Petronelia Salitră și-ar fi vândut cota din terenul de aproximativ 10 hectare pe care era construit Complexul „Europa” către Nicu Gheară, care intrase în afacere împreună cu Nicolae Dumitru.
O investigație publicată de RISE Project a documentat, potrivit „Independent News”, prezența în structurile care administrau Complexul „Europa” a unor persoane apropiate de Nicu Gheară, asociate cu Salitră în firma Euro Utimex, înființată în 1993.
Ce arătau declarațiile de avere
Declarația de avere din 2020 a generalului Gologan, care ar fi putut oferi informații despre veniturile și bunurile deținute în perioada anterioară acordării împrumutului, nu este disponibilă pe site-ul Statului Major al Apărării, potrivit investigației.
„Independent News” susține că nici declarațiile de avere ale generalului Gologan anterioare anului 2021 nu sunt disponibile. Pentru anul 2025 ar fi fost publicată doar declarația de interese. Pe site-ul Agenției Naționale de Integritate există un portal destinat declarațiilor de avere și de interese, însă publicația susține că nu a identificat acolo declarații ale generalului Gologan.
Un articol publicat de BistrițaBusiness.ro face referire la declarația de avere a colonelului, la acel moment, Mircea Gologan, din 2017. Potrivit calculelor publicației, averea acestuia se apropia de un milion de dolari.
Articolul menționa că, în 2016, Gologan a avut venituri de aproximativ 35.000 de euro. Totodată, acesta deținea în București o casă de 316 metri pătrați și un teren, evaluate de publicație la aproximativ 400.000 de euro, precum și aproximativ 180.000 de euro în depozite, conturi curente, bijuterii și colecții numismatice. În aceeași declarație apărea și suma de 250.000 de dolari de recuperat de la Petronelia Salitră.
Colonelul Gologan mai deținea, potrivit articolului, acțiuni la SIF Muntenia și Simco SA.
În 2016, acesta ar fi câștigat aproximativ 32.100 de euro în calitate de șef serviciu NATO HQ în cadrul UM 02515, la care s-ar fi adăugat venituri suplimentare de aproximativ 3.400 de euro.
În 2019, ObservatorBN.ro relata că Elena, soția lui Mircea Gologan, era angajată a Brigăzii 81 Mecanizate, comandate de soțul său, în funcția de ofițer de relații publice. Aceasta redacta comunicate despre activitățile militarilor bistrițeni.
Generalul Gologan nu a răspuns întrebărilor publicației
„Independent News” susține că i-a solicitat generalului Mircea Gologan un punct de vedere cu privire la împrumutul de 250.000 de dolari și la lipsa declarațiilor de avere și interese. Generalul ar fi răspuns printr-un mesaj transmis pe WhatsApp că militarii nu interacționează cu mass-media decât prin intermediul Biroului de Presă al Ministerului Apărării Naționale și că numărul său de telefon nu este public.
Publicația afirmă că a încercat să îi explice generalului că întrebările privind împrumutul vizează o chestiune personală și nu o solicitare adresată MApN.
Și în cazul generalului Dragoș-Dumitru Iacob lipsesc declarații
Investigația prezintă și situația general-locotenentului Dragoș-Dumitru Iacob, locțiitor al șefului Statului Major al Apărării. Potrivit „Independent News”, acesta nu și-ar mai fi declarat veniturile din anul 2019, iar declarațiile sale de avere și interese nu mai pot fi consultate public pentru perioada ulterioară.
Conform CV-ului publicat pe site-ul Statului Major al Apărării, generalul Iacob a fost numit în funcția de locțiitor al șefului SMAp la 15 ianuarie 2024.
Publicația susține că, în mod normal, declarațiile de avere și interese aferente funcțiilor ocupate ar fi trebuit să fie disponibile pe site-ul SMAp sau al MApN, în baza prevederilor Legii nr. 176/2010.
Anterior, Iacob a ocupat funcțiile de comandant al Diviziei 2 Infanterie „Getica” și comandant al Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est al NATO, în perioada februarie 2022 – ianuarie 2024.
„Independent News” mai citează surse militare confidențiale potrivit cărora generalul-locotenent Iacob ar fi achiziționat recent un SUV în valoare de aproximativ 30.000 de euro, cu ajutorul unei persoane apropiate conducerii SMAp. Această informație nu este prezentată în material ca fiind confirmată prin documente publice.
Generalul-locotenent Dragoș-Dumitru Iacob ar fi refuzat, la rândul său, să ofere un punct de vedere publicației cu privire la situația averii sale. „Independent News” precizează că va publica eventualul punct de vedere dacă acesta va fi transmis ulterior.
Contextul dosarului în care este menționat șeful SMAp
Materialul face referire și la generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, prezentat drept apropiat al celor doi ofițeri.
Potrivit informațiilor din investigație, generalul Vlad are calitatea de suspect într-un dosar DNA, pentru complicitate la uzurparea funcției, în forma în care funcționarul public ar fi obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. DNA susține că, în iulie 2025, generalul Vlad ar fi facilitat demersul prin care general-locotenentul Iulian Berdilă a solicitat Ministerului Educației suplimentarea locurilor bugetate la Facultatea de Educație Fizică și Sport din București. Potrivit procurorilor, demersul ar fi fost făcut pentru ca fiica generalului Mihai Șomordolea, fost secretar al CSAT, să treacă de la un loc cu taxă la unul finanțat de la buget și, ulterior, să poată fi încadrată ca ofițer în MApN.
Conform acuzațiilor prezentate în material:
– solicitarea nu ar fi intrat în atribuțiile lui Iulian Berdilă, ci exclusiv în cele ale Direcției Generale Management Resurse Umane din MApN;
– în urma solicitării ar fi fost create 20 de locuri bugetate suplimentare;
– 20 de candidați ar fi fost transferați de la locuri cu taxă la locuri finanțate de stat;
– trei dintre aceștia urmau să fie încadrați ca ofițeri în MApN după absolvire;
– DNA consideră că folosul necuvenit ar fi reprezentat de avantajul obținut de cei 20 de studenți.
Acuzațiile DNA reprezintă susțineri ale procurorilor și nu echivalează cu o condamnare.
Și șeful SMAp a avut o diferență de 330.000 de lei în declarațiile de avere
În același context, DeFapt.ro a relatat despre declarația de avere depusă de generalul Gheorghiță Vlad la 30 de zile după numirea sa în funcția de șef al Statului Major al Apărării. Potrivit publicației, documentul, publicat pe site-ul MApN, menționa un cont deschis la Raiffeisen Bank în anul 2000, cu un sold de 330.000 de lei. Suma nu ar fi apărut în declarațiile de avere anterioare, deși contul exista de peste două decenii.
De ce nu mai sunt publice declarațiile de avere
Situația declarațiilor de avere trebuie analizată și în contextul modificărilor legislative din ultimii ani. Prin Decizia nr. 297/2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederi privind publicarea declarațiilor de avere și de interese. Curtea a stabilit, între altele, că publicarea anumitor date despre soț, soție și copii poate încălca dreptul la viață privată. O decizie ulterioară a CCR face referire explicită la efectele Deciziei nr. 297/2025 asupra obligației de publicare a acestor documente.
Prin urmare, lipsa unei declarații de avere de pe site-ul ANI sau al instituției nu demonstrează, prin ea însăși, că persoana nu a depus documentul. După schimbarea cadrului juridic, declarația poate fi depusă la ANI pentru verificare fără ca documentul integral să fie disponibil public pe internet. Portalul ANI continuă să ofere un sistem pentru declarațiile de avere și interese.
În 2026, Parlamentul a adoptat din nou modificările legislative în domeniul integrității, după intervențiile CCR. Varianta votată de Camera Deputaților prevede o „fișă publică” de interese financiare, cu informații sintetizate, nu cu toate datele exacte din declarațiile de avere.
Noua legislație a fost contestată la CCR, iar Curtea s-a pronunțat în august 2026 asupra mai multor prevederi ale actului normativ.
Astfel, situația declarațiilor de avere ale militarilor menționați în investigație trebuie privită distinct: lipsa documentelor de pe site-urile instituțiilor nu dovedește automat lipsa depunerii lor, însă poate face mai dificilă verificarea publică a evoluției averilor.
Comandanții ăștia vreți să ne conducă Armata și în caz de război șă facă ceva.
? Sunt niște generali făcuți la apelul bocancilor, habar nu au de tactică, etc. Sa văut ce profesioniști sunt în conducertea armatei, când războiul se duce cu drone și rachete, iar ei au cerut tancuri și tunuri. Cu ăștia ne întoarcem, în 1917- 1944.