A dormit în corturi înconjurat de dune de nisip, a făcut turul lumii cu o maşină de epocă, a dormit în hoteluri de 5 stele dar şi în corturi tradiţionale denumite Yourt… este vorba de Gheorghe Joantă. Un făgărăşean pasionat de karate care şi-a văzut visul cu ochii, a descoperit lumea, a văzut alte culturi, s-a adaptat printre civilizaţii diferite, practic viaţa lui este o carte deschisă iar atlasul vieţii sale nu se opreşte aici …este abia la ÎNCEPUT . El are un sfat pentru toţi făgărăşenii, mai ales pentru cei tineri.
Din lucrător în Combinatul Chimic, în avenurier prin lume
Tenacitate, inteligenţă, echilibru mental şi spiritual sunt doar câteva calităţi pe care Gheorghe Joantă le are şi care l-au ajutat să evadeze în “lume”. El are acum 43de ani şi locuieşte în Irlanda. Practic, viaţa pentru el, a început la 14 ani, când a avut primul contact cu artele marţiale japoneze “ Când locuiam în Făgăraş şi practicam karate a fost perioda cea mai fericită din viaţa mea. Karate nu este numai un sport, dacă îl înţelegi, descoperi o filozofie şi îndrumare a vieţii, îţi dă curaj când nu ai, îţi dă speranţă când nu mai crezi în nimic, te îndrumă spre puncte pozitive, îţi dă un autocontrol fizic, mental, sentimental extraordinar dar nu este uşor să ajungi la asemenea performanţe, sportul karate îţi deschide mintea. Eu am fost şi sunt foarte pasionat de karate, am fost instructor şi am câştigat şi premii în Făgăraş, Braşov. Karate va rămâne în inima mea toată viaţa“.
“A fost greu printre străini“
Când a hotărât să-şi ia viaţa în mâini şi să plece din ţară, Ghiţă Joantă era un proaspăt absolvent de liceu, plin de elan şi optimist hotărât să dea piept cu orice şi orcine l-ar fi întors din drumul său. Nu a fost uşor, multe nopţi poate nu a dormit la fel de confortabil ca în patul său din Făgăraş şi nu a primit atenţie şi afecţiunea pe care o avea acasă însă el şi-a continuat lupta, lupta sa de a descoperi lumea “aveam aproape 20 de ani în decembrie 1992, toţi tinerii de atunci visau la o viaţă mai frumoasă, fructe exotice, mâncare din belşug şi mai ales, la mulţi bani care se fac uşor în fiecare colţ din străinatate. Ce m-a determinat să plec a fost să văd cu ochii mei ce este adevărat din ce se spunea şi să descopăr o altă lume pe care nu o cunoşteam , am plecat după ce am terminat liceul. În perioada accea Combinatul Chimic începea să nu mai meargă şi pentru noi cei care lucram acolo nu mai erau şanse să rămânem angajaţi ”. După ceva timp în care a trăit pe meleaguri străine pentru făgărăşean a început să se întâmple şi lucruri bune. “Printre străini, a fost foarte greu la început. În primul rând limba, apoi cultura, munca, etc. Dar după câteva luni am început să muncesc, am găsit o cameră în chirie, am început să îmi fac prieteni, să mă adaptez la cultura şi viaţa de acolo. Am avut noroc să îmi găsesc o slujbă din ce în ce mai bună şi plătită (într-un minister) , s-a născut fetiţa mea si mi-am cumpărat un apartament… viaţa a început sa meargă bine”.
Viaţa, între vis şi realitate
“În anul 2009 am plecat din Italia către Franţa cu prietena mea. În Franţa am avut o viață foarte bună și fericită, plină de bucurii profesionale și sentimentale. Am rămas 4 ani, apoi ne-am deplasat ( cu slujba prietenei mele) în Canada pentru 2 ani. Aici am simţit pe pielea mea adevărul şi viaţa reală din America de Nord. Ceea ce m-a mirat foarte mult aici este că tot ceea ce faci/vezi/visezi costă bani, au dispărut relaţile omeneşti/sentimentale pentru mine și nu am putut să accept aceste lucruri. În momentul actual noi suntem în Irlanda tot cu serviciul prietenei mele, ea lucrează într-o companie de asigurări internaţionale. Ne place să descoperim lumea întregă, să înţelegem viaţa pe planetă, să vedem lucruri, pe care le vezi la televizor, să guşti mâncăruri diferite. În prezent sunt angajat într-o companie ce se occupă cu angajări”, povestește făgărășeanul.
“Vreau să ajung la Polul Nord”
Gheorghe Joantă a călătorit mult şi, deşi are doar 43 de ani, are ce povesti. “O vacanţă extrordinară am avut în 2015, în grupul cu masini de epocă anii 1940/1970. Am plecat din Paris până în capitala Chinei, apoi Pekin 14 000 km şi 34 de zile înapoi ne-am întors în avion dar am trecut prin Germania, Republica Ceha, Polonia, Bielorussia, Russia,Siberia, Mogolia cu pajiştile imense verzi sau uscate, desertul Gobi cu cămile, iaht ,armăsari extraordinari, China, zidul Chinezesc. Am dormit în hotel de 5 stele, dar si în corturi tradiţionale denumite Yourt, am făcut sute de km în desertul din Gobi cu masina care avea 37 de ani fără aer condiționat. A fost o experienţă de neuitat. Cel mai inedit lucru pe care l-am trăit a fost în deşertul Sahara unde am dormit în corturi şi eram împrejmuit numai de dune de nisip şi temperatura ziua era +37/43 şi noaptea cobora la -2/5 grade plus și vântul care bătea noaptea aruncând nisip pe corturi”, mai spune făgărășeanul.
Călătoriile lui Gheorghe Joantă nu se opresc aici. “În viitorul îndepărtat aș vrea să vizitez Polul Nord, dar și Polul Sud, să văd cu ochii mei natura/fauna cum se mişcă /schimbă/trăiesc/mor, într- un cuvânt viaţa reală la extremele planetei noastre pe care o trăim şi sper să o avem pentru noi cât mai mult”.
Secretul bunăstării „nu terminaţi liceul fără un vis”
“Viitorul copiilor noştri depinde de decizile părinţilor. Ceea ce pot să spun astăzi tinerilor este că înainte de a termina liceul fiecare ar trebui să aibă un vis. Ce doresc ei să facă când vor fi mari. De la acel vis sunt sigur ca au să se descurce dar sa nu termine liceul farà un VIS să citescă cărţi cât mai multe, să se documenteze despre viitor să nu se ia dupa poveştile de la televizor. Să facă o facultate sau să înveţe o meserie şi cel mai important lucru, acum vremurile s-au schimbat şi în România și o să se schimbe tot mai mult în pozitiv. Nu cred că astăzi dacă plecaţi în străinătate stați mai bine“, este îndemnul pe care făgărășeanul îl are pentru tânăra generație.
(Iulia GRECU)
