Cei care îl cunosc pe Ovidiu Popa îl asociază mai tot timpul cu ștrandul Laguna Albastră, dar puțină lume știe că făgărășeanul, pasionat de horticultură fiind, a mai pus pe picioare o altă afacere. Pe o suprafață de 4 hectare, situate tot în preajma ștrandului, a sădit acum 5 ani o adevărată livadă. Pomii au crescut, au început să producă, iar acum toată zona de est a Făgărașului miroase a suc de mere.

Cu mulți ani în urmă, când făgărășeanul a cumpărat terenul pe care a ajuns să își dezvolte un adevărat brand, pe locul actualei livezi erau mlaștini și bălării. Sunt 14 hectare acolo, mare parte din suprafață fiind pe raza administrativă a Făgărașului și puțin din toată suprafața aparține comunei Mândra.

,,Eu sunt pasionat de horticultură, dar fac totul după logică și nu după norme științifice. De exemplu, nu am luat niciodată o probă de sol să văd dacă pământul ar fi roditor, înainte să mă apuc de plantat pomi. Acum 5 ani am intrat cu buldozerul să curăț de bălării o bucată de teren din vecinătatea ștrandului și mi-a venit ideea să fac acolo o livadă. Am adus meri de la o pepinieră din Aiud și i-am plantat la Făgăraș. S-au prins, au crescut și au început să producă încă de anul trecut. Anul acesta s-au făcut undeva între 60 și 80 de tone de mere”, povestește Ovidiu Popa.

Cinci soiuri de mere cresc acum pe cele 4 hectare ale livezii. Sunt soiuri care se potrivesc cu clima și specificul zonei noastre, precum Golden, Ionatan ori Starkinson, chiar dacă la origini, toate aceste soiuri menționate au certificatul de naștere pe pământ american.

,,Am sădit pomii la 3 metri distanță între ei și la 4 metri distanță între rânduri. Sunt 4.000 de meri care trebuie să producă de acum încolo vreme 30 de ani. Încerc să fac totul cât de ecologic este cu putință. Merii sunt stropiți, dar nu de 16 ori, ci de 6, și nu cu substanțe obișnuite din comerț, ci cu soluții ecologice. Pun gunoi de cal și de curcan ca să îmbogățesc solul. De exemplu, la iarnă voi aduce 160 de tone de gunoi de curcan”, explică proprietarul livezii.

Ovidiu Popa este atât de pasionat de munca în livadă, încât mare parte din ceea ce trebuie făcut în ea, face de unul singur. El stropește merii, el sapă pământul. La cules apelează însă și la ajutorul altor oameni și la fel face și la tunsul pomilor. În iarnă va veni o echipă de 10 muncitori care să tundă cei 4.000 de copaci.

Este al doilea an în care tânăra livadă produce mere. Și pentru că sunt tot mai multe de la an la an, s-a găsit o soluție și pentru prelucrarea lor. Omul de afaceri a cumpărat o instalație de prelucrare, pasteurizare și îmbuteliere suc de mere.

Sucul este și el total natural. Nu se folosesc conservanți și nici zahăr. Este ambalat în pungi de 3 litri și de 5 litri și are termen de consum un an de zile. Dacă punga este deschisă, atunci termenul de garanție se reduce la două săptămâni. La cantitatea de mere pe care a produs-o anul acesta livada lui, estimează că va fabrica 50 de tone de suc.

Deocamdată sucul de mere este oferit cadou făgărășenilor care comandă mâncare de la Cuptorul Lagunei. După ce va ieși autorizația de vânzare de la Direcția Sanitar Veterinară, minunata licoare obținută din amestecul celor 5 soiuri de mere va apărea și pe piață.

Capacitatea instalației de prelucrare a merelor face față cu brio la cantitățile de mere, actuale și viitoare, pe care le produce pomicultura urbană. Potrivit proprietarului, o cisternă de 150 de litri de suc este gata în două ore. Sucul este pasteurizat la o temperatură cuprinsă între 83 și 85 de grade, iar apoi îmbuteliat fierbinte. Ulterior, se poate păstra la orice fel de temperatură.

Iar ca merii să nu se simtă stingheri, în livadă au fost plantați încă vreo 200 de pruni și vreo 10 piersici, care s-au dovedit deosebit de roditori.

Așa a prins rădăcini afacerea verde din estul Făgărașului. A fost un proiect de suflet al proprietarului ei și, în primii 4-5 ani, un drum al răbdării, până când pomișorii au devenit roditori. Rodul lor sunt astăzi o răsplată și o satisfacție care depășesc cu mult energia consumată, munca depusă și investițiile făcute în acest proiect.

(Cristina Cornilă)