Ca în fiecare an, creștinii intră în postul Sfintei Marii la data de 1 august. Anul acesta, postul începe într-o zi de marți. Înainte de sărbătoarea Sfintei Marii, credincioșii țin postul Adormirii Maicii Domnului, iar cu o zi înainte, pe 31 iulie, este Lăsata Secului.
Postul Sfintei Marii este unul dintre cele patru posturi care au loc pe dată fixă și, conform tradiției, îi pregătește pe creștini pentru cele două mari sărbători care au loc în luna august și anume, Schimbarea la față și Adormirea Maicii Domnului.
Postul Sfintei Marii are o durată de două săptămâni și se încheie pe 15 august.
În această perioadă, creștinii trebuie să se abțină de la a consuma produse de origine animală și de asemenea trebuie să se apropie de Dumnezeu, prin rugăciune, să fie mai buni și mai înțelegători cu cei din jur.
În postul Sf. Marii, în zilele de marți și joi, oamenii trebuie să consume legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta și duminica este dezlegare la untdelemn și la vin.
Pe parcursul celor două săptămâni, credincioșii se roagă la Maica Domnului și citesc în special Acatistul şi Paraclisul Maicii Domnului.
Postul Adormirii Maicii Domnului este considerat mai ușor decât Postul Paștelui, dar mai aspru decât cel Naşterii Domnului şi cel al Sfinţilor Apostoli Petru și Pavel.
De Sfânta Marie la Mânăstirea ,,Constantin Brâncoveanu”
Praznicul Adormirii Maicii Domnului este cel mai aşteptat eveniment la Mănăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus. Mulți pelerini participă an de an la hramul aşezământului monahal de la poalele Munţilor Făgăraş.
Mânăstirea ctitorită de Constantin Brâncoveanu are două hramuri: primăvara de Izvorul Tămădurii şi toamna de Sfânta Marie.
În zilele noastre sunt tot felul de festivaluri şi evenimente la care se adună mulţimi mari pentru a le înfăptui şi sărbători, însă cu 20-30 de ani în urmă hramul Mânăstirii ,,Brâncoveanu” era cel mai important fapt cu care se mândreau sâmbetenii. Slujba de hram şi târgul din ziua respectivă erau aşteptate un an întreg, de când se finaliza ediţia precedentă. Tinerii îşi cumpărau gablonţuri de la tarabe, părinţii lor pregăteau discuri şi grătare, vârstnicii mergeau la slujbă, comercianţii făceau troc între ei cu produse. Sărbătoarea începea efectiv cu două zile înainte de 15 august şi se încheia abia după vreo alte două zile.
Mânăstirea ,,Constantin Brâncoveanu”
Înainte de a intra cu maşina în zona turistică, vizitatorii opreau la o barieră şi achitau o taxă de intrare. Singurii privilegiaţi care aveau acces fără să achite erau locuitorii satului Sâmbăta de Sus. Timp de câţiva ani a existat această taxă, apoi s-a scos, spre bucuria celor care veneau din Făgăraş sau din restul ţării.
În seara zilei de 15 august tinerii din Sâmbăta de Sus continuau sărbătoarea cu un bal la căminul cultural din sat.
Astăzi, însemnătatea zilei este mai mult religioasă şi mai puţin axată pe comerţ şi petreceri. Vin comercianţi şi în prezent la Sâmbăta de Sfânta Marie, dar, fiind tot felul de evenimente peste tot locul, zona nu mai este principalul lor vad de vindere a produselor.
Mânăstirea ,,Brâncoveanu” este unul dintre cele mai mari lăcaşuri de cult din ţară. Însuşi Regele Mihai i-a trecut pragul.
Pe unul dintre pereții bisericii vechi ai mânăstirii pictat portretul Regelui Mihai I. Puțină lume a fost atentă la acest amănunt când a pășit în lăcașul de cult. Regele este înfățișat în uniformă militară, acoperită cu o mantie care poartă însemnele regalității. Portretul său este însoțit de explicația: ,,M. S. Mihai I Regele României.” Pictura datează din anii ’40, când Regele Mihai se afla pe tronul țării, ca urmare a abdicării tatălui său, Carol al II-lea. În 1947, Majestatea Sa Regele Mihai a vizitat Mânăstirea ctitorită de Constantin Brâncoveanu. În acea perioadă din obștea Mânăstirii încă făcea parte și părintele Arsenie Boca.
Regele Mihai I a fost socotit un al doilea ctitor al Mânăstirii, după Constantin Brâncoveanu.
În timpul comunismului peste portretul Regelui a fost dat un strat de var.
Istoria Mănăstirii Brâncoveanu începe la jumătate secolului al XVII-lea. În anul 1654 satul şi moşia din Sâmbăta de Sus au intrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, bunicul lui Constantin Brâncoveanu, boier de loc din sudul Carpaţilor, care a construit o bisericuţă din lemn pe valea râului Sâmbăta. Pe locul acesteia, în jurul anului 1686, primul ctitor, domnitorul Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti între anii 1688 – 1714, a zidit a doua mănăstire în piatră.
(Cristina Cornilă)
