Pe cursul celui mai renumit râu al României, între Făgăraș și Sibiu, în vremea regimului comunist s-a construit o salbă de hidrocentrale, care fac parte din Amenajarea Hidroenergetică Olt Superior, aprobată din decret în anii ’80. Cele 5 hidrocentrale sunt foarte asemănătoare din punct de vedere tehnic și au fost puse în funcțiune într-un interval de câțiva ani, pe măsură ce erau gata, între 1989 și 1996. Lucrările au început cu cea de la Voila și s-au încheiat cu cea de la Avrig, fiind inaugurate, în ordine, dinspre Făgăraș înspre Sibiu.
Sectorul Voila-Avrig de pe cursul Oltului include, așadar, cinci centrale hidroelectrice: Voila, Viștea, Arpașu, Scoreiu și Avrig.
Puterea instalată totală a acestui sector este de aproximativ 71 MW.
Producția medie anuală de energie pentru sectorul Voila-Avrig este estimată la 174,3 GWh/an.
În dreptul acestora, Oltul poate fi trecut cu mașina, pe poduri asfaltate.
Zonele sunt căutate de pescari și de turiști, dar, dincolo de asta, rămân o mărturire a capacității și ambiției României comuniste de a avea producție hidroenergetică. După căderea lui Ceaușescu, alte hidrocentrale din România care erau în plan să apară au fost abondonate. În Țara Făgărașului un exemplu de tristă amintire este hidrocentrala de la Mândra, care s-a dorit a fi un proiect mult mai ambițios față de cele 5 centrale anterioare, dar de care s-a ales praful.
Există foarte puține informații despre construcția hidrocentralelor, iar acest material este un efort jurnalistic de a aduna tot ceea ce se cunoaște despre ele.
Hidrocentrala Voila
Această hidrocentrală, cu o capacitatee instalată de 14,2 MW, a fost pusă în funcțiune în anul 1989. Din arhivele ziarului Scânteia, reiese că inaugurarea a avut loc în luna martie din acel an.
Debitul instalat: 2 × 90 m³/s (adică două grupuri/turbină care pot prelua în total 180 m³/s). Energie medie anuală generată: 29,1 GWh/an.
În ceea ce priveşte alimentarea şi infrastructura de transport a energiei, staţia de transformare de 110 kV aferentă CHE Voila a fost modernizată de-a lungul timpului, prin înlocuirea unor echipamente și prin lucrări la circuitele secundare.
Hidrocentrala Voila
Hidrocentrala Viștea
În comuna Viștea din județul Brașov, în dreptul localității Olteț, există o altă hidrocentrală pe râul Olt cu o putere de 14,2 MW (2 grupuri a câte 7,1 MW), care reglează cursul Oltului și produce energie electrică.
În cursul anului 1989 a fost dată în funcțiune.
Producția medie anuală este de 33,3 GWh/an; valorile pentru hidrocentralele din aceeași salbă variază.
În octombrie 2020 s-au recepționat lucrări de modernizare la stația de transformare 110 kV, ca parte anunui proiect mai amplu de modernizare a stațiilor din sectorul Oltului superior.
Hidrocentrala Viștea
Hidrocentrala Arpașu
Hidrocentrala de la Arpașu are două turbine, cu o putere instalată totală de 14,2 MW.
Debitul instalat: 180 m³/s. Cădere netă: 8,90 m. Înălțimea barajului: 21,5 m. Volumul lacului de acumulare: 7,35 milioane m³. Suprafața lacului: 255 ha.
A fost dată în exploatare în anul 1991.
Hidrocentrala Scoreiu
Din sistemul integrat de producție a energiei electrice pe sectorul menționat face parte și hidrocentrala de la Scoreiu. Aceasta are aceeași putere instalată de 14,2 MW, este echipată cu două turbine de tip Francis (fiecare cu 7,1 MW).
A fost inaugurată în 1992 și, la fel ca surorile sale, în perioadele de secetă sau când debitul râului este scăzut, operează la capacitate redusă, de exemplu doar 12 ore pe zi.
Hidrocentrala Avrig
Hidrocentrala Avrig are puterea instalată de 14,2 MW. Unitatea este echipată cu turbine de tip Kaplan, specifice pentru debite mari și căderi mici.
Barajul/lacul de acumulare aferent CHE-Avrig are o suprafață de 10,8 hectare.
Centrala de la Avrig a fost dată în folosință în anul 1996 și cu ea s-au încheiat lu lucrările de pe sectorul Voila-Avrig.
Hidrocentrala Avrig
Din ceea ce ar fi putut să fie: marea hidrocentrală de la Mândra
Un alt proiect ambiţios avea să pună zona Făgăraş – Mândra pe harta marilor hidrocentrale de pe Olt din ţară. Ani întregi s-a lucrat la acest vis al lui Nicolae Ceauşescu, care trebuia să fie o hidrocentrală de mare putere cu barajul situat foarte aproape de Făgăraş, dar, după ce investiţia a ajuns la 65%, a fost oprită.
Proiectul hidrocentralei a fost aprobat în 1988, dar a fost abandonat oficial în 2009, din lipsă de bani, dar şi pe considerentul că centrala ar fi avut ,,doar” 27 MW, iar pentru puterea aceasta costurile sale ar fi fost prea mari.
Când au început lucrările la hidrocentrală, au fost aduşi la Mândra 1.200 de muncitori, adică echivalentul unui sat întreg.
Hidrocentrala Mandra
Nicolae Ceauşescu a visat un lanţ cu multe hidrocentrale care urmau a fi construite pe cursul Oltului. La ora actuală pe Olt, de la izvor şi până la gura de vărsare în Dunăre, există 24 de lacuri de acumulare, cu hidrocentrale cu tot, însă cea de la Mândra nu s-a mai făcut.
Dacă ar fi fost terminată după proiectul iniţial, cea de la Mândra ar fi avut o putere instalată de 27 MW şi ar fi reprezentat una dintre cele mai mari acumulări de apă dulce din ţară, deşi astăzi aceată putere nu a mai fost considerată impresionantă de autorităţi. Din lacul de la Mândra se puteau efectua irigaţii pe partea de sud a Carpaţilor. Datorită mărimii lui, aici s-ar fi putut desfăşura inclusiv sporturi nautice.
Lacul de acumulare a fost proiectat pe vremea lui Ceauşescu astfel încât să atingă localităţile Hoghiz, Homorod, Ungra, Cuciulata, Comăna, Crihalma, Veneţia de Jos, Ticuşu Nou, Părău, Şercaia, Hălmeag şi Mândra (adică Ţara Oltului şi Ţara Făgăraşului laolaltă).
Capacitatea maximă de înmagazinare a lacului a fost estimată la 338 de milioane de metri cubi.
Am aflat câteva date despre partea lacului de acumulare care ar fi fost construită pe teritoriul comunei Mândra. În acest demers ne-au oferit informaţii Andrei Beleaua (şeful SVSU comuna Mândra) şi făgărăşeanul Alexandru Boeriu. Conform celor doi, suprafaţa lacului exclusiv de pe teritoriul acestei comune era de peste 2.879.000 mp. Aceasta era cea mai importantă parte a lacului, pentru că aici se aflau efectiv barajul şi hidrocentala.
Lacul de acumulare are mai mulţi proprietari, pe o parte este proprietar ACH Vâlcea (care aparţine de Hidroelectrica), pe alte suprafeţe este proprietară comuna Mândra, dar mai sunt şi alţi proprietari privaţi.
Compania Hidroelectrica a anunţat acum 3 ani intenţia de a construi acolo un parc fotovoltaic cu o capacitate de 300 MW. Cu vreo 10 ani în urmă avea alt plan, de a continua lucrările pentru finalizarea hidrocentralei după ce se va asocia cu Consiliul Judeţean Braşov şi vor accesa împreună fonduri de la Bruxelles, însă acesta nu a mai fost dus până la capăt.
Pe lângă hidrocentrală, lucrările din această zonă au avut şi alte scopuri, respectiv protecția împotriva inundațiilor și asigurarea de apă pentru irigații.
Peste 110 de milioane de dolari s-au pompat până acum în investiţia aceasta nefinalizată. Dacă hidrocentrala ar deveni realitate, ar mai fi nevoie de aproximativ 180 de milioane de euro.
Dacă aveţi curiozitatea să mergeţi la faţa locului, veţi fi uimiţi de cât de mult s-a lucrat aici şi pe ce suprafeţe mari. S-a construit un dig de dimensiuni generoase, iar Oltul ar fi trebuit să fie mutat, de pe cursul vechi, între noile diguri. Râul şerpuieşte acum pe lângă Şona, după mutare ar fi fost adus mai aproape de Mândra. S-a construit de asemenea mare parte din structura hidrocentralei, care arată ca un colos de ciment şi se poate vedea unde ar fi fost turbinele şi pe unde ar fi intrat apa în ea. Peste tot locul sunt drumuri tehnologice, practicabile şi astăzi, şi zone ridicate artificial cu pământ ca să susţină noile maluri ale lacului de acumulare.
În cuveta marelui lac de acumulare al hidrocentralei sunt astăzi mai multe lacuri pe al căror luciu de apă s-au format o faună şi o floră demne de Delta Dunării. Ele sunt folosite de pescari. De pe dealurile Şonei (din zona movilelor) se vede cel mai bine peisajul cu aceste lacuri.
(CRISTINA CORNILĂ)
