Făgărașul are câteva clădiri istorice care de-a lungul timpului au ieșit în evidență prin numele celor care le-au ridicat sau le-au locuit. Merită amintite casa cofetarului Embacher (clădirea în care a funcționat ani mai târziu cofetăria ,,Liliacul” și care s-a vândut la începutul anului 2020 de către succesorii lui Frideric Embacher), casa ceasornicarului Hintz (clădirea în care a fost pe vremuri cofetăria ,,Garofița” și în care pionerul în ceasornicărie din Transilvania, Eugen Hintz, prin anii 1900 avea acolo un magazin de ceasuri), precum și casa doctorului Ioan Giurcă (fosta Casă a Căsătoriilor situată vizavi de lacul Cetății). Aceasta din urmă este considerată cea mai frumoasă casă a Făgărașului.

Cu o istorie de peste 100 de ani și cu o superbă arhitectură neobrâncovenească, fosta Casă a Căsătoriilor din Făgăraș are de curând proprietari noi. A fost construită înainte de a se naște oricare cetățean al Făgărașului în viață astăzi și a fost martora unui secol de istorie locală.

A trecut prin mai multe schimbări de regim, a prins monarhia, comunismul și democrația, iar în 2018 a fost renovată parțial, la acoperiș.

Proprietarii ei – ultimii din cei mulți pe care i-a avut de-a lungul existenței sale – locuiesc în Germania și sunt urmașii doctorului Giurcă, cel care a edificat această casă. Proprietarii au scos casa la vânzare anul trecut, iar de curând imobilul a fost achiziționat.

Casa Dr. Ioan Giurcă este monument istoric. În lista monumentelor istorice figurează sub numărul BV-II-m-B-11688. A fost edificată în anii 1899-1900 în stil neobrâncovenesc, iar, dacă s-ar fi aflat undeva pe o străduță cochetă din București, această vilă ar fi fost estimată la vreo 2 milioane de euro.

Din camerele ei se văd Cetatea și al său lac împrejmuitor, priveliște care nu va fi furată niciodată de vreun dezvoltator imobiliar, pentru că în zonă nu se mai poate construi.

Cine a deținut, până acum, Casa Dr. Ioan Giurcă

Istoria vilei începe a se scrie în jurul anului 1900. Două surori au fost în ultimii ani moștenitoarele casei: Ingrid Schumacher și Sylvie Menning. Ele locuiesc în Bavaria, Germania, și au crescut acolo cu povești despre această casă.

Au decis să o vândă pentru că, fiind departe de ea, era destul de greu să o întrețină. Casa este prea valoroasă pentru a fi lăsată neîngrijită.

,,Vila a fost construită de străbunicii mei, dr. Ioan Giurcă, ce a fost medic primar de județ, și soția sa, străbunica mea Eleonora Giurcă, născută Comșa. Nu erau extrem de bogați, dar se descurcau destul de bine. A fost folosită de străbunicul meu atât ca birou, cât și ca locuință personală. Ei au avut doi copii: Ionel Giurcă, născut în 1913, care nu s-a căsătorit niciodată și mai târziu a locuit cu mama sa la Cluj, și bunica mea Nora Giurcă Grecul, care s-a căsătorit cu bunicul meu Dr. Ioan Grecul. Din acea căsătorie au rezultat două fete: mama mea, Roxana Menning, născută Grecul, și sora ei mai mare, mătușa mea. Căsnicia bunicilor mei s-a destrămat, iar după divorț mama a rămas cu bunica ei Eleonora Giurcă, care între timp s-a mutat la Cluj. Bunica mea, Nora Giurcă, se mută la Viena, în Austria, și o ia cu ea pe fiica cea mare, mătuşa mea. Străbunicul meu, dr. Ioan Giurcă, a murit în 1949, iar soția lui în 1985”, îmi povestește Ingrid Schumacher, la telefon, din Germania.

Nora Giurcă – portret

Casa a fost transmisă moștenire de la străbunici la copiii lor, Nora și Ionel Giurcă. Cum Ionel Giurcă nu a avut moștenitori, vila a rămas succesorilor Norei Giurcă.

Roxana Menning, care a murit în 2013, a lăsat în urmă două fete: Ingrid Schumacher și Sylvie Menning.

Ambele succesoare trăiesc astăzi în Germania, așa că somptuoasa vilă de pe strada Mihai Eminescu din Făgăraș a stat mulți ani goală.

Ingrid povestește că i-a cunoscut aproape pe toți cei care și-au legat destinul de această casă. ,,Cu excepția străbunicului meu, am cunoscut toate persoanele enumerate în arborele genealogic al familiei și i-am iubit pe toți. Cel mai mult, însă, casa îmi amintește de iubita mea mamă, Roxana Menning, și de aceea am vrut să ajungă la niște proprietari care să o îngrijească din suflet”, spune Ingrid.

Luată de comuniști și revendicată după 40 de ani

La începutul anilor ’60, Casa Dr. Ioan Giurcă este naționalizată și este folosită de regimul comunist, în special de fosta Securitate, iar mai apoi de oraș.

Devine inclusiv bibliotecă publică până în jurul anului 1985, iar mai târziu, așa cum știe toată lumea, se transformă în Casă a Căsătoriilor până în 1995. Ulterior, acolo și-a avut sediul și un trust local de presă.

,,Mama a recuperat-o la începutul anilor 2000, după un proces lung și obositor. Din păcate, în timpul regimului comunist cei care au folosit această casă nu au făcut nicio reparație majoră, au neglijat-o pur și simplu”, mărturisește Ingrid.

Din 2017, vila este total nelocuită. Până atunci a stat acolo cu chirie familia unei profesoare de la Liceul Tehnologic “Dr. Ioan Șenchea”.

Cu toate acestea, valoarea monumentului a rămas neștirbită.

reparații la acoperis in 2018

12 camere dispuse pe 3 etaje

Fosta Casă a Căsătoriilor are cu ce se lăuda. Este o construcție solidă, care a rezistat eroic neglijenței comuniștilor, compusă din 12 camere și structurată pe subsol, parter, etaj și mansardă.

Are 3 băi, 2 locuri de parcare, 461 mp suprafață utilă și 555 mp suprafață totală. În 2018 s-a refăcut acoperișul clădirii.

Clădirea este edificată în stil neoromânesc (neobrâncovenesc), are un plan aproximativ dreptunhiular, cu diverse corpuri decroșate.

Accesul principal se face de pe latura de sud-est, cea care oferă vedere către Cetate, printr-o ușă de lemn masiv, în două canate, terminată în arc de cerc.

Din fațada principală se desprinde un turn, decroșat la nivelul etajului, cu o fereastră de mansardă.

Acoperișul clădirii este în patru ape, prevăzut cu câte o lucarnă pe laturile de nord și de sud. Lucarnele au formă triunghiulară, cu acoperiș în două ape.

În interior, casa mai păstrează încă elemente de arhitectură neoromânescă.

Cine a cumpărat-o

Casa Dr. Ioan Giurcă a fost cumpărată în luna septembrie de trei frați.

,,În luna iunie am venit în România și am semnat un precontract cu cumpărătorii, despre care vă spun doar atât: sunt trei frați, nu sunt originari din Făgăraș, dar locuiesc aici. Mă bucur foarte tare că unul dintre ei este arhitect, înțelege valoarea clădirii, atât din punct de vedere istoric, dar și din punct de vedere al construcției. La finalul lunii septembrie am revenit la Făgăraș și am semnat contractul de vânzare-cumpărare. Cumpărătorii mi-au spus că încearcă să păstreze imobilul în forma sa inițială, în sensul că renovările pe care le vor face aici vor respecta istoria acestei clădiri atât de dragi mie. Casa, fiind monument istoric, a necesitat, pentru a fi vândută, o serie de formalități. Am avut tot ajutorul în acest sens din partea avocatului Antoniu Gabor și a notarului public Constantin Gabor. Sunt recunoscătoare că această casă m-a adus de suficiente ori la Făgăraș, cât să cunosc mai bine orașul și oamenii lui. Am câștigat mulți prieteni în acest oraș minunat de-a lungul ultimilor doi ani, am găsit aici oameni calzi, dispuși să te ajute necondiționat. În definitiv, este orașul familiei mele”, a declarat Ingrid Schumacher.

(Cristina Cornilă)