Făgărăşenii s-au obişnuit să vadă, cel puţin în ultimul sfert de secol, decăderea uneia dintre cele mai frumoase clădiri din municipiu. De la an la an, clădirea simbol a ceea ce a fost odată comunitatea evreiască de aici se deteriora văzând cu ochii. Dar, iată că destinul Sinagogii s-a schimbat.

Cine trece acum pe lângă Sinagogă se opreşte pentru un moment să o admire. Nu este reabilitată complet (pe exterior încă nu s-au efectuat lucrări), dar faţada a trei laturi exterioare arată de nerecunoscut.

Înainte de a se încheia anul, am văzut o Sinagogă schimbată la față. Pentru început, doar pe exterior, iar de la anul vor începe intervențiile și la interiorul clădirii.

Încă din vară, schelele au împânzit zidurile Sinagogii. Îi venise timpul să fie refăcută. Cu doi ani înainte, fusese la acoperișul său o intervenție rapidă, cât să nu intre precipitațiile înăuntru. Dar nu era suficient.

,,În total, în ultimii ani, au fost trei intervenții asupra clădirii. În decembrie 2019, cu ajutorul unei sponsorizări de 15.000 de lei de la Bilka s-a efectuat o intervenție urgentă la acoperișul Sinagogii, la primele două ape din față. Apoi, a urmat un parteneriat încheiat între Municipiul Făgăraș, Fundația Comunitară ,,Țara Făgărașului” și Asociația ,,Monumentum”, în cadrul căruia s-a refăcut toată partea de acoperiș, de la schimbarea țiglei, până la recondiționarea șarpantei de lemn. Cea mai mare parte din țigla folosită a provenit de pe Cetate. Acum, în a treia etapă, din bugetul local al Primăriei Făgăraș se reface fațada”, a declarat, pentru Salut Făgăraș, Marius Matei, consilier Primăria Făgăraș, Biroul Implementare Proiecte și Relații Internaționale.

Lucrările au fost executate de o firmă locală. S-au recondiționat inclusiv ancadramentele la geamuri și toate ornamentele existente şi s-a zugrăvit faţada în culori pale de albastru, ocru și crem. Paleta cromatică respectă fidel fațada originală.

După restaurare, casa de rugăciune a evreilor va deveni un adevărat centru cultural.

Comunitatea evreilor de la Făgăraş era renumită pe vremuri. Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, circa 400 de evrei declaraţi număra urbea noastră. Era una dintre puţinele comunităţi evreieşti care avea propriul rabin. Recensământul din 1930 arată că 4,9% din populaţia oraşului era formată din evrei, 12,4% din germani, 26,7% din maghiari şi 54,2% din români.

Ultima slujbă religioasă a evreilor în această sinagogă a avut loc în anul 1987.

Sinagoga Făgărașului a fost construită în 1870. Clădirea a supraviețuit până în prezent, în ciuda faptului că astăzi, în evidențele comunității evreiești din județul nostru, Făgărașul nu mai figurează cu niciun evreu.

(Cristina Cornilă)

aşa arăta în anul 2020